Astfel, acţiunile BNP Paribas înregistraseră luni dimineaţă o scădere de 4,1%, în timp ce acţiunile Societe Generale au scăzut cu 4,5% iar cele ale Credit Agricole cu 5,4%.

Hollande s-a angajat în campania electorală că va forţa băncile să separe activităţile de retail de cele de investiţii, considerate "speculative", va impune o taxă pe toate tranzacţiile şi va majora taxa pe profiturile băncilor cu 15%.

De asemenea, Francois Hollande a cerut Băncii Centrale Europene să reducă costurile de împrumut pentru statele din zona euro. "Ar fi mult mai simplu şi mai eficient ca BCE să împrumute statele membre". Această poziţie se loveşte de opoziţia fermă a Germaniei. Însă Francois Hollande crede că opoziţia Germaniei face parte din procesul de negociere.

Investitorii au încă rabdare

Deşi pe pietele financiare au apărut primele semne de bulversare, analiştii de la New York Times consideră că mai trebuie să mai treacă ceva timp, iar investitorii nu sunt încă hotărâţi să penalizeze Franţa.

"’Pieţele nu vor ataca Franţa imediat", a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător de la Peterson Institute for International Economics din Washington. "Dar există riscul ca, dacă Hollande nu acţionează de timpuriu, Franţa să devină următorul bolnav al Europei", a adăugat el.

Analiştii publicaţiei britanice spun că nu este clar dacă Hollande va putea spori încrederea investitorilor. Şomajul se află la nivelul cel mai ridicat din ultimii 10 ani, de 10%, iar datoria naţională a crescut la 86% din PIB, cu mult peste 78% din Germania. Sub Sarkozy, deficitul a crescut la 4,6% din PIB, unul dintre cele mai mari din zona euro. Cel puţin o agenţie de rating a retras Franţei ratingul triplu A al datoriei suverane din cauza îngrijorării cu privire la finanţele sale.

Hollande a promis să restabilească echilibrul social în Franţa, în parte dând înapoi de la austeritatea promovată de Angela Merkel şi preşedintele BCE, Mario Draghi. Planurile lui includ reducerea scutirilor de taxe pe care Sarkozy le-a acordat celor bogaţi şi creşterea investiţiilor sponsorizate de stat, în parte prin crearea a zeci de mii de locuri de muncă în sectorul public.