Franța s-ar putea confrunta cu proteste violente în contextul alegerilor anticipate, programate pe 30 iunie și pe 7 iulie. Avertismentul vine din partea ministrului de interne Gerald Darmanin, la începutul ultimei săptămâni de campanie.

 

Emmanuel Macron a dizolvat Adunarea Națională la începutul acestei luni, după alegerile europarlamentare. Deși nu candidează, mulți alegători consideră anticipatele un referendum care va decide soarta președintelui.

Franța amenințată de proteste

Sondajele sugerează că Reuniunea Națională, partidul de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen, va ieși învingător la alegerile anticipate. Primul tur este programat pentru 30 iunie, iar cel de-al doilea pentru 7 iulie. În aceste condiții ar putea avea loc proteste violente, în Franța, avertizează ministrul Gerald Darmanin.

„Este posibil să existe tensiuni extrem de puternice”, a declarat ministrul Darmanin pentru RTL.

Oficialul francez a subliniat că autoritățile se pregătesc pentru o situație „extrem de incendiară”, mai ales că votul va avea loc înainte de Jocurile Olimpice Paris 2024. El a spus că poporul francez spune „nu” elitelor pariziene.

Emmanuel Macron a decis să dizolve Adunarea Națională la începutul acestei luni. El a anunțat alegeri anticipate în Franța, după rezultatele formațiunii sale la scrutinul european. Cota sa de popularitate s-a prăbușit după mai multe crize politice.

Macron nu renunță la funcție

Emmanuel Macron a anunțat că va rămâne în funcție până la sfârșitul mandatului său, în 2027, indiferent de rezultatul alegerilor. El va conduce Franța, ca președinte, chiar dacă guvernul va fi făcut de extrema dreaptă.

Președintele a transmis alegătorilor săi o scrisoare publică în care a încercat să-și prezinte tabăra. Echipa Lui Macron se află pe locul trei, după extrema dreaptă și o alianță de stânga. El s-a prezentat drept ultima speranță pentru stabilitate în Franța.

Duminică, pe 30 iunie, francezii vor trebui să aleagă între trei blocuri politice. La extrema dreaptă se află Reuniunea Națională/ Rassemblement National care susține câțiva candidați de la Republicani, care l-au urmat pe Eric Ciotti. La stânga se află Noul Front Popular, care regrupează socialiști, comuniști, ecologiști și până la extrema stângă, La France insoumise/ Franța nesupusă.

A treia tabără este cea a președintelu Macron, coaliția Ensemble / Împreună.

Marine Le Pen a declarat că demisia lui Macron ar putea fi singura soluție pentru a evita o criză politică de amploare în parlament, în următorii trei ani rămași din mandatul președintelui.

Marine Le Pen dances and sings a pro-freedom song with hundreds of French people during a campaign stop.

Can you imagine Macron doing something like this? It’s no wonder Le Pen is on course to be France’s next President! 🇫🇷 pic.twitter.com/38bl6HIHcP

— Cillian (@CilComLFC) June 24, 2024

Franța preferă extrema dreaptă

Emmanuel Macron a luat prin surprindere toată țara prin dizolvarea parlamentului după ce extrema-dreaptă a zdrobit partidul său în alegerile pentru Parlamentul European. El a organizat alegeri anticipate în Franța, decizie considerată greșită de mulți analiști. Cu toate acestea, Macron a insistat că viitorul scrutin nu reprezintă alegeri prezidențiale și nici nu are legătură cu el.

Francezii trebuie să voteze pe cei care vor guverna țara în continuare.

Sondajele de opinie sugerează că RN va obține cel mai bun scor din istorie în aceste alegeri legislative anticipate. Iar acest lucru l-ar putea propulsa pe Jordan Bardella, șeful partidului, pentru funcția de prim-ministru.