Emmanuel Macron / sursa foto: captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Franța se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra finanțelor publice, pe fondul protestelor sociale, al creșterii costului vieții și al tensiunilor politice înaintea alegerilor prezidențiale din 2027. Potrivit unei analize publicate de Politico, combinația dintre deficitul bugetar ridicat, datoria publică și nemulțumirea populației alimentează temerile privind stabilitatea economică a celei de-a doua mari economii a Uniunii Europene.
În ultimele săptămâni, manifestațiile au adus în stradă sute de mii de persoane, care au cerut salarii mai mari pentru profesori, investiții în școlile degradate și măsuri pentru reducerea presiunii exercitate de scumpiri.
În paralel, investitorii urmăresc capacitatea guvernului de la Paris de a controla cheltuielile publice și de a respecta angajamentele bugetare asumate la nivel european.
Datoria publică și deficitul bugetar din Franța pun presiune pe guvern
Franța are o datorie publică de aproximativ 3.500 de miliarde de euro, potrivit cifrelor prezentate în analiza POLITICO. Nivelul ridicat al îndatorării limitează posibilitatea autorităților de a răspunde solicitărilor sociale prin noi cheltuieli, fără a accentua dezechilibrele bugetare.
Guvernul condus de Sébastien Lecornu trebuie să gestioneze simultan nemulțumirile populației și necesitatea reducerii deficitului. Proiectul de buget pentru 2027, descris în articol, include economii de 43 de miliarde de euro, o țintă care restrânge spațiul disponibil pentru noi măsuri de sprijin.
Fostul premier francez Michel Barnier a avertizat asupra riscurilor financiare și a necesității de a transmite un semnal de încredere piețelor. La rândul său, fostul ministru al economiei Eric Lombard a declarat pentru POLITICO că protestele au efecte asupra piețelor financiare.
Proteste elevi Franța. Sursă foto: captură video
Investitorii urmăresc în special costul împrumuturilor statului francez. Creșterea randamentelor obligațiunilor poate majora cheltuielile cu dobânzile și poate reduce resursele disponibile pentru educație, sănătate și alte servicii publice.
Randamentele obligațiunilor din Franța, un indicator al îngrijorărilor piețelor
Potrivit datelor citate de POLITICO, randamentul obligațiunilor franceze de referință pe zece ani a ajuns la 5,14%, cel mai ridicat nivel din 2002, în ziua precedentă publicării articolului.
Totodată, diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și cele germane pe zece ani a atins 169 de puncte de bază la închiderea piețelor de vineri. Acest indicator, cunoscut drept spread, reflectă diferența de cost al finanțării și este urmărit de investitori pentru evaluarea riscului asociat datoriei suverane.
Economistul și fostul premier italian Mario Monti a avertizat că o astfel de situație se poate deteriora rapid. Acesta a amintit criza datoriei italiene din 2011, când diferența dintre randamentele obligațiunilor italiene și germane a depășit 500 de puncte de bază.
Comparația nu înseamnă că Franța se află deja într-o criză a datoriilor suverane. Ea evidențiază însă riscurile pe care le poate genera pierderea încrederii investitorilor, mai ales atunci când dificultățile bugetare se suprapun peste instabilitatea politică.
Protestele amplifică tensiunile sociale
Manifestațiile recente au readus în atenție nemulțumirile legate de puterea de cumpărare, serviciile publice și capacitatea autorităților de a răspunde așteptărilor populației.
Proteste Franța. Sursă foto: captură video
În timpul unor proteste au fost raportate și acte de vandalism și jafuri, care au provocat pagube unor comercianți. Articolul POLITICO amintește experiența mișcării Vestelor Galbene, ale cărei proteste din perioada 2018–2020 au afectat activitatea economică și vânzările unor afaceri.
Potrivit unei estimări a Institutului Național de Statistică și Studii Economice din Franța (INSEE), mișcarea Vestelor Galbene a redus produsul intern brut cu aproximativ 0,1%. Experiența respectivă arată că efectele manifestațiilor pot depăși costurile directe ale pagubelor, prin perturbarea comerțului și reducerea activității economice.
Pentru actualul guvern, dificultatea constă în găsirea unui echilibru între revendicările sociale și necesitatea consolidării finanțelor publice. Majorarea cheltuielilor poate calma temporar nemulțumirile, dar riscă să agraveze deficitul. În schimb, măsurile de austeritate pot alimenta noi proteste.
Alegerile prezidențiale din Franța, din 2027, complică situația politică
Apropierea alegerilor prezidențiale adaugă o dimensiune politică incertitudinii economice. Potrivit sondajelor citate de POLITICO, Marine Le Pen, reprezentanta extremei drepte, și Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale, se numără printre candidații cu susținere importantă în rândul alegătorilor.
Ambii au susținut măsuri care ar putea presupune cheltuieli publice suplimentare, inclusiv modificări ale vârstei de pensionare. Aceste propuneri intră în contradicție cu obiectivul reducerii deficitului și pot genera întrebări suplimentare din partea investitorilor cu privire la viitoarea politică fiscală a Franței.
În același timp, politicianul de centru-dreapta Édouard Philippe încearcă să se poziționeze drept un candidat preocupat de disciplina bugetară. Capacitatea sa de a atrage electoratul rămâne însă o necunoscută în contextul fragmentării politice.
Un sondaj citat de publicația franceză franceinfo arată că aproape nouă din zece francezi sunt pesimiști în privința viitorului copiilor lor. Această percepție reflectă o problemă mai amplă de încredere, care depășește dezbaterea strict economică.
Ce riscuri există pentru economia europeană
Franța nu este considerată automat în pragul incapacității de plată. Totuși, dimensiunea economiei sale și rolul pe care îl are în Uniunea Europeană fac ca evoluția finanțelor publice franceze să fie importantă pentru întreaga regiune.
Fostul ministru Eric Lombard a recunoscut că autoritățile nu și-au respectat angajamentele bugetare, avertizând că acest lucru slăbește poziția țării în relația cu partenerii europeni.
În cazul în care randamentele obligațiunilor continuă să crească, statul ar putea fi nevoit să aloce o parte tot mai mare din buget pentru plata dobânzilor. O asemenea evoluție ar restrânge capacitatea de finanțare a investițiilor și a serviciilor publice.
Banca Centrală Europeană dispune de instrumente pentru a interveni pe piețele obligațiunilor în anumite condiții, însă acestea nu înlocuiesc necesitatea unor politici bugetare sustenabile la nivel național.
Recomandările noastre
