Emmanuel Macron a fost ales în 2017 cu promisiunea de a părăsi dualitatea stânga/dreapta și de a reforma astfel Franța. Pe atunci părea un președinte tânăr, deschis cu privire la lume, un specialist în domeniul echilibrelor financiare. Realgerea sa în 2022 a fost deja foarte strânsă, faţă de lui Marine Le Pen, și nu a obținut majoritatea în Adunare.
Duminica trecută a surprins Franța prin dizaolvarea Adunării Republicii. A ales cel mai scurt termen, 20 de zile, în speranța clară de a semăna haos în rândul partidelor de opoziție. A fost exact opusul a ceea ce a făcut Marcelo Rebelo de Sousa în Portugalia, acordând un răgaz partidelor pentru a construi alternative și pentru a pregăti alegeri liniştite.
Franța, într-un moment crucial
Spune Sarkozy, care l-a susținut până acum: "mă tem că înclinația lui de a crede că inteligența sa îi va permite să ocolească dezacordurile naționale îl va determina să nu le rezolve". Și continuă: "nu am reușit să-l conving că matricea politică a Franței este identitatea, securitatea, autoritatea. Nu corespunde naturii lui Macron. Acum, nu schimbi poporul, întotdeauna el are ultimul cuvânt".
Așa va fi la următoarele alegeri legislative, numărul deputaților macronişti va fi foarte mic, iar Macron va trebui să prezideze cu un guvern de coabitare, dominat de RN. Nu-i faci pe francezi xenofobi, rasişti, eurosceptici. Nimic din toate acestea. Francezii vor doar ca reprezentarea națională să țină cont de îngrijorările lor.
Cea mai recentă bătălie a macronismului a fost aceea de a face din Franța prima țară din lume care a constituționalizat dreptul la avort. Obiectivul a fost acela de a putea da un exemplu lumii. Acest drept nu a fost niciodată pus în discuție în Franța, este vorba de a gândi că Franța, acționând astfel, poate influența unele state regresive din SUA, sau din alte țări. Evident, nu sunt împotriva acestui drept, nici francezii. Dar această bătălie nu rezolvă nicio dificultate concretă în Franța.
Identitate: astăzi, steagul nostru național este asociat cu extrema-dreaptă. Partidele de stânga se tem să-l arate, abandonează sărbătorile patriotice. Sărbătorirea marii națiuni franceze, a autorilor noștri, a contribuției [secolului] Lumières, este incompatibilă cu wokismul. Francezii vor vota pe oricine le promite respectul faţă de identitatea lor. Nimic din toate acestea nu este xenofob.
Macron se face că nu vede
Securitate: există deja multe locuri în Franța unde să ieşi seara este un pericol, unde părinții nu își pot lăsa copiii singuri pe stradă. Sunt multe cartiere controlate în totalitate de traficanți de droguri, unde poliția nu intră. Există mulți infractori în afara închisorii sau care își controlează rețelele din închisori fără piedici. Această realitate este mai rea pentru descendenţii de portughezi, deoarece mulți dintre ei își au esența patrimoniului într-o casă suburbană, în cartiere care au fost cândva populare și liniștite și, prin urmare, încep să se simtă nesiguri. Da, această nesiguranță este legată de o anumită imigrație, deoarece o parte din imigrație este susținută de rețele mafiote care nu sunt combătute. Macron se face că nu vede. Nu este xenofobie dorinţa de a trăi în siguranță.
Autoritate: este foarte greu să predai astăzi în Franța, mai ales dacă este vorba de istorie. Am văzut în mai multe cazuri în care sunt implicați profesori că autoritatea nu îi protejează. Polițiștii sunt provocați de infractori, asociațiile finanțate de stat îi protejează pe traficanții de persoane, primarii nu pot refuza căsătoriile evident frauduloase. Consiliul constituțional anulează hotărârile Adunării. Macron nu are direcție. Îl interesează doar fotografia. A dori pace și autoritate, de asemenea, nu este xenofobie.
Dacă mulți francezi vor vota pentru RN, dacă așa-numitul "front republican" s-a prăbușit aproape cu totul, dacă oamenii rezonabili - așa cum cred că sunt și sunt norocos să am un candidat de centru-dreapta de susținut - vor mai presus de orice sfârșitul Macronismului, aceasta se datorează faptului că atâta vreme cât nu va exista o dorință absolut fermă de a-i asculta pe francezi și de a răspunde direct la îngrijorările lor, Franța va continua să se scufunde. Avem deja datorii mai mari vs PIB decât Portugalia și plătim deja dobânzi mai mari. De la PIGS’, am trecut la FIGS’. Pentru Europa, pentru Portugalia, o Franță slăbită este o afacere foarte proastă. Atâta timp cât Macron va dispune de un anumit sprijin, smochinul va continua să putrezească. (Articol de Laurent Goater, Reprezentant ales al francezilor în Portugalia).
sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA / dn.pt