Preşedintele Nicolas Sarkozy se află aproape de a impune reforma care creşte vârsta de pensionare, dar ar putea achita nota de plată la alegeri.

Controversata reformă a sistemului de pensii din Franţa primeşte azi votul final al parlamentului, într-un moment în care grevele celor ce se opun măsurii promovate de preşedintele Nicolas Sarkozy au început să scadă în intensitate. Şeful statului a câştigat o luptă, dar sondajele de opinie arată că ar putea să piardă războiul, care se va tranşa în 2012, la scrutinul prezidenţial.

Pe termen scurt a pierdut economia franceză, pe termen lung vor pierde salariaţii, care vor fi nevoiţi să muncească cu doi ani în plus pentru a se putea retrage din câmpul muncii. Guvernul de la Paris asigură totuşi că, prin reformarea unui sistem de pensii aflat în deficit, întreaga Franţă va avea de câştigat în viitor.

Fără negocieri

Dialogul dintre sindicate şi preşedinte a murit încă de la începutul verii, când Sarkozy a anunţat creşterea vârstei minime de pensionare de la 60 la 62 de ani şi pe cea necesară pentru o pensie întreagă - de la 65 la 67 de ani, subliniind totodată hotărârea sa de a nu negocia proiectul.

Nemulţumite de faptul că reforma sistemului de pensii va fi dusă în spate numai de angajaţi, nu şi de angajatori, sindicatele au fost deranjate şi de lipsa apetitului guvernamental pentru dialog. Nu au existat negocieri nici pentru deblocarea accesului către unele depozite de carburanţi: jandarmii i-au înlăturat cu forţa pe protestatarii care au lăsat ţara în pană de benzină.

Macaragii şi patroni

Pentru guvern, analiza a arătat de la bun început foarte simplu: grevele sunt rele, reforma e bună. O declaraţie a ministrului de finanţe, Christine Lagarde, a dat luni de înţeles că oamenii de afaceri din Franţa pierd sume serioase din cauza grevelor şi că nota totală de plată a economiei se ridică, zilnic, la aproximativ 200-400 de milioane de euro.

Oamenii de afaceri au fost, evident, de acord, aşa cum au fost de acord şi cu acuzaţiile guvernului cum că greviştii nu au voie să ţină ţara ostatică. În urmă cu două săptămâni, un grup de lobby al patronatelor i-a acuzat pe macaragiii din Portul Marsilia, blocat de greve, că au salarii de până la 4.000 de euro şi un program de muncă lejer.

Aceştia au ripostat însă, explicând că programul lor de muncă este normal şi că salariile nu trec de 2.000 de euro.

Un preşedinte nepopular

În ceea ce-l priveşte pe Sarkozy, chiar intransigenţa care îl ajută să impună reforma şi să atragă electoratul de dreapta ar putea să-i vină de hac la alegeri.

Sondajele de opinie au arătat că francezii vor încetarea grevelor, dar că, în general, îl dezaprobă pe preşedinte. Cu o popularitate de 29%, el are nevoie de multă abilitate pentru a câştiga un nou mandat.