Franks: Trebuie să scăpăm de un sistem în care băieţii deştepţi se bucură de profituri nemeritate

Economia României ar putea creşte, anul viitor, într-un ritm mai redus decât previziunile actuale. FMI întrevede pentru anul viitor o creştere cuprinsă între 1,8% şi 2,3%, a declarat şeful delegaţiei FMI în România, astăzi, la conferinţă de presă organizată cu ocazia finalizării misiunii de evaluare. Rămâneţi pe evz.ro pentru a urmări, în timp real, declaraţiile oficialilor FMI şi ai Comisiei Europene.

Creşterea în 2011 se va menţine la 1,5%, susţinută de un an agricol bun, a mai spus oficialul FMI. 

Declaraţiile lui István Szekély, şeful misiunii Comisiei Europene în România:

• Ne bucurăm că guvernul a adoptat o politică prudentă pentru 2012. Ţinta de deficit bugetar pentru 2012 de 1,9% este extrem de ambiţioasă. A ajunge să scădem deficitul sub 3% e un angajament cheie faţă de FMI şi UE".
• Vrem să începem anul viitor cu o politică foarte prudentă şi vom evalua acest program pe măsură ce înaintăm.
• Folosirea banilor UE e una din sursele cele mai mari de creştere, neexploatată până acum. Acceptăm preocupările lui Leonard Orban pentru prioritizarea proiectelor şi realocare, acolo unde este esenţial.
• În ce priveşte sectorul de sănătate, s-au făcut progrese importante.

Declaraţiile lui Jeffrey Franks, şeful misiunii Comisiei Europene în România

Ninge sau nu de Crăciun? Au apărut primele prognoze clare. Zona în care va fi zăpadă din belșug

Românii, cocoșați de scumpiri. Inflaţia crește în continuare. Ce s-a scumpit cel mai mult

• Pentru 2012, am convenit ca reducerea în continuare a deficitului, la sub 3% din PIB în termeni ESA (incluzând arieratele - n.r.) În termeni cash, am fost de acord să se atingă o ţintă de 1,9% din PIB.
• Realizarea ţintei de deficit va presupune mpsuri dificile, inclusiv îngheţarea salariilor şi pensiilor. În condiţiile în care bugetul va permite acest lucru, am fost de acord să existe o majorare moderată în a doua jumătate a anului.
• Guvernul trebuie să continue efoturile de a impulsiona investiţiile publice prin absorbţia fondurilor UE.
• Autorităţile au eliminat aproape total arieratele bugetului de stat şi ale bugetelor sociale. Dar autorităţile abia au început să lucreze la reducerea datoriilor companiilor de stat, care sunt acum la 4% din PIB.
• Implementarea reformei la bugetul de stat este provocarea cea mai importantă cu care se confruntă autorităţile. Este nevoie de noi resurse de capital, în special în energie.
• Nu ne putem aştepta să beneficiem pe deplin de avantajele capitalului privat dacă investitorii nu deţin un pachet de control.
• În ultimele luni s-au făcut progrese în pregătirea societăţilor pentru privatizare. Dar în multe aspecte progresul nu a fost satisfăcător.
• Trebuie să scăpăm de un sistem în care băieţii deştepţi se bucură de profituri nemeritate.
• Sistemul bancar a făcut faţă crizei.
• BNR îşi menţine vigilenţa în rolul său de autoritate de supraveghere. Cea mai bună strategie este să fim pregătiţi pentru orice eventualitate.
• Având deja acest acord de tip preventiv, România este situată relativ bine.
• Credem că suntem într-un acord care va rămâne de tip preventiv şi nu va fi necesară folosirea de sume.
• Nu cerem ca preţurile pentru electricitate să fie aduse în rastimp scurt la nivelul de la nivel mondial.
• România importă gaz din Rusia la preţuri foarte înalte şi cere consumatorului un preţ foarte mic. Ar fi o strategie bună pentru România să ceară un preţ realist al gazelor şi să scadă consumul, stimulând totodată companiile care produc gaze să producă mai mult.
• Guvernul nu ar trebui să subvenţioneze supraconsumul de electricitare din partea consumatorului casnic. Ar trebui stimulată economisrea de gaze şi de electricitate.
• Îndemnăm guvernul să respecte stipulările din legea responsibilităţii fiscale şi să nu majoreze salariile cu şase luni înainte de alegeri.