FRANCE 2. Libanul şi Israelul, doi vecini aflaţi în continuare, oficial, în război, urmează să înceapă miercuri, 14 octombrie, negocieri inedite sub egida Washingtonului pentru a delimita frontiera lor maritimă, cu scopul de a ridica obstacolele din calea prospectărilor de hidrocarburi.

După ani de diplomaţie americană, Libanul şi Israelul au anunţat la începutul lunii octombrie aceste negocieri care se vor ţine în sediul ONU de la Naqoura, localitate de graniţă în Libanul de Sud, o iniţiativă "istorică", potrivit Washingtonului.

La numai câteva săptămâni după acordurile de normalizare cu Israelul semnate de Emiratele Arabe Unite şi Bahrain la Casa Albă, dar şi în preajma alegerilor prezidenţiale americane, observatorii îşi pun întreabări în legătură cu simbolismul acestor evoluţii pentru preşedintele Donald Trump.

În afara diferendului bilateral, aceste negocieri vin într-un context regional de puternice tensiuni în Mediterana de Est în legătură cu zăcămintele de hidrocarburi şi cu delimitarea frontierelor maritime, care implică între altele Turcia, Grecia şi Cipru.

Negocierile de la Naqoura trebuie să înceapă în cursul dimineţii într-o bază FINUL, forţa ONU desfăşurată pentru a supraveghea frontiera.

Washingtonul ca mediator

Delegaţiile libaneză şi israeliană se vor afla în aceeaşi încăpere, potrivit oficialilor libanezi. Miercuri, medierea va fi asigurată de secretarul de stat adjunct american pentru Orientul Mijlociu, David Schenker. Diplomatul John Desrocher va prelua apoi ştafeta.

Dacă Israelul a vorbit despre "negocieri directe", oficialii libanezi dau asigurări că cele două delegaţii nu-şi vor vorbi.

Doi militari, un oficial al Autorităţii petrolului şi un specialist în dreptul mării reprezintă Libanul, în vreme ce delegaţia israeliană este compusă din şase membri, între care directorul general din Ministerul Energiei, un consilier diplomatic al prim-ministrului Benjamin Netanyahu şi şeful direcţiei de Afaceri strategice a armatei.

Libanul insistă pe caracterul tehnic şi nu politic al negocierilor, cruciale pentru această ţară în faliment care s-a lansat în prospecţiuni de hidrocarburi offshore.

În 2018, Libanul a semnat primul său contract de explorare pentru două perimetre cu un consorţiu internaţional.

Problemă: o parte a unui din cele două perimetre, numărul 9, se întinde într-o zonă de 860 km2 pe care cei doi vecini şi-o dispută.

O sursă din ministerul israelian al Energiei dă asigurări că delimitarea maritimă poate fi rezolvată "în câteva luni" dacă procesul se desfăşoară fără piedici din partea libaneză. "Nu ne facem nicio iluzie. Obiectivul nostru nu este să creăm o normalizare oarecare sau vreun proces de pace", adaugă această sursă.

Negocierile vin după trei ani "de eforturi diplomatice [americane] intense", potrivit Washingtonului.

"Americanii au făcut presiune înaintea alegerilor prezidenţiale pentru a anunţa o nouă realizare" diplomatică, subliniază Hilal Khashan, politolog la universitatea americană din Beirut, adăugând că "Libanul nu are o soluţie mai bună ca să poată lucra în perimetrul 9".

În Liban anunţarea negocierilor a fost primită cu neîncredere. În opinia cotidianului Al-Akhbar, apropiat de mişcarea şiită Hezbollah, negocierile sunt "un moment de slăbiciune politică fără precedent pentru Liban" şi Israelul este marele "beneficiar" de pe urma lor.

"Lansarea unui mecanism de negociere, directă sau indirectă, [...] este o victorie pentru duşman", scrie luni cotidianul.

În continuare, confruntări cu Hezbollah

Dar blocul parlamentar Hezbollah a dat asigurări că aceste negocieri nu au "nicio legătură cu vreo reconciliere [...] nici cu politicile de normalizare".

Ultima confruntare dintre Hezbollah şi Israel datează din vara 2006. Un război devastator ceva mai lung de o lună a făcut atunci peste 1.200 de morţi de partea libaneză, în majoritate civili, şi 160 de parte israeliană, în principal militari.

De atunci, reuniuni tripartite de rutină sunt organizate de FINUL cu înalţi oficiali ai celor două armate.

Potrivit ONU, negocieri privind o demarcare a frontierei terestre vor fi făcute separat în cadrul întâlnirilor tripartite supervizate de FINUL.

În legătură cu acest proces, politologul Hilal Khashan vorbeşte de un obstacol major: "În caz de acord pe frontiera terestră, se va pune problema armelor Hezbollah".

Mişcarea şiită este singura facţiune libaneză care nu şi-a abandonat arsenalul după războiul civil (1975-1990), folosindu-şi rolul de "rezistenţă" faţă de statul evreu ca justificare. Potrivit Hilal Khashan, "Hezbollah nu va accepta să renunţe la arsenalul său".