Potrivit eumostwanted.eu, site-ul Europolului,  Sebastian Ghiță, în perioada iunie 2013-primavara anului 2014, in calitate de deputat in Parlamentul Romaniei, a acordat sprijin procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, in vederea obtinerii unor functii de conducere sau executie in cadrul unor institutii publice centrale, in legatura cu indeplinirea de catre acesta din urma a unor acte contrare atributiilor de serviciu, respectiv furnizarea unor informatii nedestinate publicitatii dintr-un dosar penal, fapt care s-a si realizat in perioada mentionata. La data de 28.03.2011, pentru a ascunde provenienta sumei de 610.202 lei, obtinuta ca urmare a infractiunii de santaj, persoana urmarita a incheiat, prin intermediul cumnatului sau, un contract de prestari servicii pentru a atesta relatii comerciale intre doua societati comerciale, relatii care, in realitate, nu au existat niciodata.    

La începutul lunii ianuarie, DNA Ploiești a transmis sesizarea I.P.J. Prahova-Serviciul de Investigații Criminale către Înaltă Curte de Casație și Justiție în vederea emiterii mandatului european de arestare și a cererii de urmărire internațională pentru Sebastian Ghiță.
 
 Sebastian Ghiță a fost dat  dat în urmărire națională, joi, 5 ianuarie, la scurt timp după ce instanță supremă a decis arestarea preventivă în lipsă a fostului deputat.
 
 Sebastian Ghiță a fost ultima data la IJP Prahova în ziua de 19 decembrie 2016 pentru a semna în cadrul controlului judiciar pe cauțiune. Ulterior, el a fost citat să se prezinte, la data de 21 decembrie, la DNA Ploiești în dosarul Ponta-Blair, însă nu a venit, la sediul Parchetului ajungând doar avocații săi.
 
 Fostul deputat a fost căutat la domiciliul sau și la mai multe adrese despre care se cunoștea că le frecventa, fără a fi însă găsit.