București. Mircea Geoană are o teorie care explică organizarea cluburilor de fotbal în funcție de forma pe care o ia capitalismul. În opinia sa există o legătură între cele două domenii, specifică fiecărui stat.
În vârtă de 66 de ani, actualui secretar general adjunct al NATO și-a anunțat demisia, din conducerea Alianței, pentru 10 septembrie. El se pregătește să candideze la alegerile prezidențiale din România, la finalul anului.
Teoria lui Mircea Geoană despre fotbal și capitalism
Secretarul general adjunct al NATO a făcut legătura între cele două domenii, fotbal și capitalism într-un podcast. El a vorbit despre finanțarea sportului, în general, și a fotbalului, în special, în contextul economic. Mircea Geoană și-a susținut teoria exemplificând cu situațiile din Marea Britanie, Germania și Spania, trei dintre marile puteri fotbalistice ale continentului.
„Eu cred că sportul și fotbalul în particular reflectă, de fapt, modelul de capitalism al țării respective. Și-n cartea mea spun asta, observând modul în care se întâmplă lucrurile. Ăla britanic e foarte financiar, e pe bursă, investesc toți, ăla german e legat de landul plus banca, plus firma, e modelul industrial și de organizare statală, apoi socios de la Barcelona, Real sau Atletico Madrid, care reflectă acționariatul popular de pe vremea lui Franco, când a vrut să-i facă pe toți acționari în sistemul de pensie și s-a reflectat și-n fotbal...”, a explicat Mircea Geoană.
Prin comparație, secretarul general adjunct al NATO a vorbit și despre fotbalul românesc. În opinia sa, în sportul românesc este o mare bramubreală, dat fiind că finanțarea vine atât din surse publice, cât și private. De multe ori, atunci când investește în sport, o autoritate locală este suspectată de corupție.
„La noi, e modul ăsta extrem de inegal în care se face sport de performanță, în particular fotbal, fiindcă ăsta e cel mai capitalist dintre toate, că acolo sunt și bani. (...) Eu vorbesc acum de faptul că există un fel de lucru neterminat, în sensul în care nu e clar care e raportul între banul public și banul privat. Construiește CNI-ul stadionul Giulești, Dinamo... Apoi Armata n-o lasă pe FCSB. E o brambureală totală! De multe ori, când o autoritate locală bagă bani în sport, în handbal, în fotbal, în sportul juvenul de orice fel, este o suspciciune de corupție: «Aaa, e ban public!»”, a mai spus Mircea Geoană.
Modelele de organizare fotbalistică
Mircea Geoană a arătat că în Italia, o altă putere fotbalistică, stadioanele sunt construite din bani publici. Drept care anumite cluburi nu au o problemă să le împartă. În acest sens, a dat exemplul stadionului din Milano, unde joacă ambele echipe ale orașului, atât Inter, cât și AC Milan. El crede că și în România aceste situații trebuie reglementate foarte clar, astfel încât să nu se ajungă la rivalități de tip FCSB - Steaua.
„În Italia, de exemplu, stadioanele sunt publice. În afară de Juventus, care și-a făcut [stadion], ăla de la Milano, unde joacă și Inter, și AC Milan, e al primăriei. Trebuie să clarificăm lucrurile astea”, a mai spus oficialul NATO.
Pe de altă parte, Geoană a vorbit și despre organizarea cluburilor. El i-a găsit circumstanțe atenuante lui Gigi Becali care, unic investitor la FCSB se implică în toată activitatea clubului. O alternativă la acest model de afacere sunt cluburile cu mai mulți acționari, listate pe bursă. Aici nu există un singur investitor, drept care, lucrurile sunt mult mai bine organizate.
„În al doilea rând, modelul de finanțare... Unul care vine cu banul de acasă, cum e cazul lui Gigi, la FCSB, automat devine mai capricios. Și nu e vorba de el, ci în general. Păi dacă eu sunt singurul finanțator al echipei, înseamnă că, automat, influența mea ca patron e una - nu chiar ca Gigi, să facă echipa (râde)... În timp ce cluburi care sunt listate pe bursă, în care sunt mai mulți investitori, în care există o chestiune cu socios, automat devin cluburi mai organizate, mai structurate, și unde e mai ușor să începi să faci, (...) se aplică niște criterii de profesionalism și performanță”, este de părere Mircea Geoană.
Suporterii stelisti Bucuresti, marti 23 iulie 2024. © FOTO:Razvan Pasarica/SPORT PICTURES
Mircea Geoană explică de ce nu sunt investitori în fotbal
Secretarul general adjunct al NATO crede că marile companii fug de fotbal din cauza proastei reputații pe care o are acest sport. Mircea Geoană a arătat că sponsorii care ar putea susține echipele românești se orientează la altele, din străinătate. Aceasta pentru ca numele lor să nu fie asociate cu scandalurile din competițiile locale.
El crede că și statul ar trebui să se implice mai mult, cu facilități fiscale mai mari pentru cei ce susțin sportul, cultura sau alte activități de interes social.
„Pentru că proasta reputație a fotbalului a făcut ca marile companii străine din România să se ferească de fotbal ca sponsori... Ăia de la Udinese joacă pe piept cu Dacia și nu joacă FC Argeș, Mioveni, nu știu, să-și aleagă ei pe cineva. Joacă pe piept cu Ford în altă parte și nu joacă la Craiova..,
Ceva nu e în regulă! Iar aici trebuie să intervină Statul și Guvernul și să spună: «Măi băieți, faceți profit la mine, vă încurajez, vă dau reducere fiscală dacă investiți în sport, îmi faceți creșe, îmi dați bani la muzeu»”, a mai spus Mircea Geoană.
Gică Hagi Sursa foto: Facebook
Bani publici sau bani privați în sport
Tot legat de finanțări, Mircea Geoană a relatat despre un dialog pe care l-a avut cu Gică Hagi, finanțatorul de la Farul Constanța. Fostul internațional a făcut referire la clubul pe care l-a înființat, Viitorul. Gică Hagi și-a abandonat propriul brand în favoarea Farului Constanța echipă susținută de municipalitatea locală. Hagi se arăta nemulțumit că Primăria nu investește în academia sa de fotbal, chiar dacă are o componentă socială.
„«Băi Mircea, am o chestie pe care n-o înțeleg cum s-o fac. Eu am abandonat brandul Viitorul și l-am dat la Farul, pentru că Farul m-a făcut om, și am dat ceva înapoi comunității de unde provin. Și, în clipa de față, Clubul Municipal Farul Constanța nu are voie sau nu poate, nu vrea să investească în grupa mea de copii de la Viitorul, care e o grupă socială, nu e o grupă de performanță». El are o grupă în care se face și școală, se face și fotbal, și le dă un viitor acelor copii”, a arătat Geoană.
El crede că există percepția care asociază investițiile publice din zona privată cu corupția. Iar această mentalitate ar trebui schimbată. El crede că investițiile publice ar trebui direcționate și către astfel de modele, dacă lucrurile sunt clare și există criterii de performanță.
„Trebuie să clarificăm treaba asta. Dacă banul public este un ban curat și cu un scop clar și dacă are niște criterii de performanță, atunci să-l acceptăm, să-l incorporăm într-un model, pentru ca apoi să vină în mod evident privatul și să spună: «OK, comunitatea îmi oferă infrastructura, eu dezvolt business-ul și facem un model.»”, a concluzionat Mircea Geoană.