Generalul Salvatore Farina, fost şef al Statului Major General al Forţelor Armate Italiene și comandant între anii 2013-2014 al Forţelor Internaţionale de Securitate din Kosovo (KFOR) desfășurate sub egida NATO, avertizează că există un potențial risc de escaladare în ce privește ciocnirea interetnică din această republică parțial recunoscută la nivel internațional.
Într-un interviu pentru Corriere della Sera, generalul Salvatore Farina, fost comandant al trupelor NATO din Kosovo, a declarat că este nevoie de eforturi pentru evitarea unor ciocniri interetnice în regiunea Kosovo, date fiind schimbările din mediul internaţional.
Fostul comandant al misiunii NATO în Kosovo, despre tensiunile etnice din regiune
„Trebuie să evităm incidentele şi ciocnirile interetnice, chiar accidentale sau provocate de cei care fac probleme, pentru că pot duce la escaladare. Este un mediu internaţional diferit. Există riscul ca o scânteie să declanşeze o reacţie în lanţ”, a declarat Salvatore Farina.
Sursa: Adevărul.ro
Pe 31 iulie 2022, conflictul înghețat dintre etnicii din Kosovo și Metohjia a escaladat brusc, asta imediat după ce poliția kosovară a decis să închidă trecerea pe la punctul de control de pe linia administrativă cu Serbia, republica nerecunoscută de toate statele ONU vrând să interzică documentele sârbeşti, începând din 1 august 2022.
Drept reacție, sârbii din nordul Kosovo au protestat, blocând principalele autostrăzi din zonă. Poliţişti şi trupe ale Forţelor Internaţionale de Securitate din Kosovo (KFOR) ale NATO au fost trimiși să intervină pe podul de peste râul Ibar, cel care leagă nordul şi sudul Kosovska Mitrovica. În cele din urmă, autoritățile de la Pristina au decis să amâne instituirea interdicției în cazul celor cu documentele sârbeşti, până la data de 1 septembrie 2022.
Conflict Serbia-Kosovo. Cedare majoră a guvernului de la Pristina
„Misiunea noastră este pe deplin concentrată pe punerea în aplicare zilnică a mandatului său ONU pentru a asigura un mediu sigur şi securizat şi pentru a facilita libertatea de circulaţie pentru toţi locuitorii din Kosovo", anunțau reprezentanții Misiunii NATO în Kosovo (KFOR) pe 1 august 2022.
Astfel, Executivul de la Pristina a decis să amâne punerea în aplicare a noilor reguli care îi obligau pe oamenii din zonele majoritare etnice sârbe să-și schimbe plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor eliberate de Serbia cu cele emise de Kosovo, în urma conflictului cu împușcături de duminică seara. Regulile care ar fi urmat să omogenizeze plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor în Kosovo ar fi trebuit să intre în vigoare la miezul nopții dintre 31 iulie și 1 august.
Duminică, etnicii sârbi din nord au baricadat drumurile și bărbați înarmați au tras focuri de armă în semn de protest. Anterior, un deputat în Adunarea Națională a Serbiei, Vladimir Djukanovic, din partea Partidului Progresist Sârb (SNS), aflat la guvernare, a declarat că el crede că Serbia ar putea fi forțată să se angajeze în „denazificarea” Balcanilor. „Denazificarea” a fost unul dintre pretextele folosite de regimul lui Vladimir Putin pentru declanșarea războiului de agresiune din Ucraina.
Denazificarea Balcanilor
„Mi se pare că Serbia va fi forțată să înceapă denazificarea Balcanilor. Mi-ar plăcea să mă înșel”, a scris Vladimir Djukanovic pe Twiter. În urma acestor tensiuni, guvernul kosovar a decis, duminică seara, în urma consultărilor cu SUA și UE, ca implementarea regulilor să fie amânată cu o lună.
Kosovo este un stat cu probleme de recunoaștere internațională. Și-a declarat unilateral independența față de Serbia în februarie 2008, după ani de relații tensionate între locuitorii săi sârbi și majoritarii albanezi.
SUA se implică în Kosovo. Serbia, susținută de Rusia
Kosovo a fost recunoscut de Statele Unite și de țările importante ale Uniunii Europene, dar Serbia, susținută de aliatul său, Rusia, refuză să facă acest lucru, la fel ca majoritatea etnicilor sârbi din Kosovo. Aproximativ 50.000 de oameni care locuiesc în zonele majoritar sârbe din nord folosesc plăcuțe de înmatriculare eliberate de autoritățile sârbe și refuză să recunoască instituțiile kosovare. Decizia guvernului kosovar de a introduce noi reguli, inclusiv înlocuirea numerelor de înmatriculare sârbe cu cele kosovare, a dus la ciocniri interetnice.
NATO a descris situația ca fiind „tensionată”, deoarece sute de etnici sârbi au parcat camioane, cisterne și alte vehicule în apropierea a două puncte-cheie de trecere a frontierei cu Serbia, în semn de protest față de noile reguli, forțând poliția să închidă cele două puncte de trecere.