În această săptămână, politica UE și factorii săi decizionali vor atinge un punct culminant sau, mai degrabă nu. Va fi vorba despre un caz clasic de probleme politice care, în ultimul minut, se strâng laolaltă în vederea unei vagi și dureroase posibilități de compromis.

Marți (6 decembrie), miniștrii economiei și de finanțe din UE urmează să discute și, eventual, să ia o serie de decizii în privința mai multor dosare de mare importanță politică, una dintre țări însumându-le pe toate, respectiv, Ungaria.

Pe agenda discuțiilor se află acordul pe tema impozitului minim și datoriile comune, necesare pentru a -I acorda Ucrainei o asistență financiară de 18 miliarde euro, deși Ungaria amenință cu un veto.

În ceea ce o privește, Ungaria ar urma și ea să se afle ea însăși pe agenda discuțiilor, având în vedere că, până pe 19 decembrie, miniștrii vor trebui să aprobe fondul de redresare acordat țării, precum și suspendarea a 65% din fondurile de coeziune acordate Ungariei.

În vederea suspendării fondurilor, este necesară aprobarea majorității calificate a statelor membre.

O serie de guverne se tem că o majoritate calificată în sprijinul suspendării nu va fi posibilă, iar dorința de a se asigura că un număr suficient de state sprijină suspendarea, mai exact definită drept un așa-zis mecanism de condiționare a drepturilor omului – o lege care leagă fondurile UE de statul de drept – ar fi ca și moartă.

Bazându-se pe acest mecanism, săptămâna trecută, Comisia Europeană a propus suspendarea a 65% (aproximativ 7,5 miliarde euro) din fondurile acordate Ungariei din cauza corupției și a nerespectării statului de drept.

Forul executiv al UE a aprobat planul de redresare al țării, dar a precizat că nu va aloca niciun ban din cele 5,8 miliarde de euro decât dacă guvernul premierului Viktor Orban va pune în aplicare un număr de 27 de reforme pentru a lupta împotriva corupției și pentru a reda independența justiției. Vinerea trecută, președinția cehă a UE intenționa să includă pe agenda discuțiilor toate cele patru probleme, delicate și interconexe. Întrucât unele state membre s-au arătat mai precaute, aprobarea deciziilor nu este garantată.

S-ar putea ca guvernele din UE să pretindă mai mult timp, cerând o a doua evaluare a celor 17 măsuri asupra cărora, pe data de 17 septembrie, Ungaria și Comisia Europeană au convenit, iar comisia a spus că Ungaria nu le-a îndeplinit întrutotul.

Evaluarea de săptămâna trecută s-a bazat pe demersurile în acest sens ale Ungariei până pe data de 19 noiembrie și s-ar putea ca statele membre să dorească să afle mai multe lucruri despre asta din partea comisiei.

Bazându-se pe toate astea, s-ar putea ca statele membre să reducă un procent de 65% din suspendarea propusă de comisie, invocând o proporționalitate mai corectă.

S-ar putea ca problemele, în număr de patru  – care, practic, nu sunt legate, dar care sunt reunite laolaltă grație unor tactici politice, să nu poată fi separate. În prezent, ele sunt tratate în bloc.

Tratative pe tema Balcanilor

Marți (6 decembrie), la Tirana, în Albania, va avea loc reuniunea la vârf UE – Balcanii de Vest, prima de acest fel din regiune.

Lideri din partea celor 27 de state din UE și din partea a șase țări din regiune urmează să discute despre invazia Rusiei în Ucraina, precum și probleme legate de securitate, de lupta împotriva amestecului din afară și de migrație.

Există tot mai multe temeri legate de o creștere a influenței Rusiei și Turciei în regiune, iar statele UE nu se grăbesc să accelereze aderarea țărilor la organizație, dorind în schimb să trimită regiunii un mesaj prin care să-i ceară să nu se abată de pe calea europeană.

Joi și vineri (8-9 decembrie), miniștrii de interne și ai justiției din UE se vor întruni la Bruxelles pentru a discuta admiterea Croației, Bulgariei și României în Spațiul Schengen, în care se circulă fără pașaport. Miniștrii vor mai discuta și despre migrație.

Miniștrii justiției urmează să discute despre lupta împotriva unor eventuale grațieri pe tema crimelor comise în timpul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și despre recăpătarea sau confiscarea unor active.

Marți, consiliul miniștrilor telecomunicațiilor și energiei din UE va aproba un act vizând inteligența artificială – propunere menită să permită crearea cadrului legal bazat pe drepturile fundamentale în sectorul tehnologiei legat de inteligența artificială din cadrul UE.

Impactul Covid

Joi (8 decembrie), comisia specială pe teme legate de Covid urmează să discute despre impactul pandemiei asupra sănătății mentale și asupra copiilor. Experții le vor explica europarlamentarilor care este impactul închiderii școlilor și al învățământului de la distanță asupra copiilor, precum și drepturile acestora.

Luni, europarlamentarii vor încerca să ajungă la un acord cu guvernele din UE în privința produselor care nu sunt rezultat al despăduririlor, astfel încât companiile ar fi obligate să verifice dacă produsele comercializate în UE nu provin de pe  orice teren despădurit abuziv, notează euobserver.com

(Traducerea Rador)