Comisia Europeană are pe masă, de la începutul lunii iunie, dosarul sistemului de canalizare şi epurarea a apelor menajere uzate din staţiunea Rânca, realizat din fonduri europene. Deşi a fost finalizat şi recepţionat încă din noiembrie 2013, conform datelor de pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale, nu s-a reuşit nici până astăzi punerea lui în funcţiune, operatorul regional specializat tărăgânând să-l ia în administrare din cauza neconformităţilor constatate. Până să ajungă la Comisia Europeană, cazul a fost, din 2018, în atenţia Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF), care a pornit o anchetă ale cărei rezultate întârzie să apară.

 

3,68 milioane de euro

Ministerul Dezvoltării a semnat cu constructorul ales, Asociaţia SC Grup Primacons SRL- SC Inspet SA, pe 20 august 2008, contractul de lucrări „Dezvoltarea integrată prin optimizarea domeniului schiabil şi a sistemului ecologic de colectare – epurare a apelor uzate menajere în zona turistică Rânca, jud. Gorj”, în valoare de 3,68 milioane de euro, finanţat din fonduri europene, prin programul PHARE CES 2006 – Componenta de infrastructură regională. Pe site-ul său, SC Grup Primacons cu sediul în Slatina se laudă, printre altele, cu construirea de sisteme de canalizare în Gorj, însă, probabil fiind mai ruşinoasă, nu precizează în ce localitate le-a realizat.

Consiliul Judeţean Gorj, împreună cu autorităţile locale din Novaci şi Baia de Fier, pe a căror rază teritorială se află zona turistică Rânca, întâmpină de ani buni dificultăţi majore în asigurarea condiţiilor minime necesare pentru predarea în administrare către operatorul Aparegio a sistemului, respectiv pentru punerea în funcţiune şi operarea sistemului de canalizare, dar şi a celui de alimentare cu apă. Cu toate acestea, nimeni nu e tras la răspundere, adică cei care l-au construit, recepţionat şi autorizat.

 

La umbra limbii de lemn

În luna mai, Ministerul Dezvoltării, sub semnătura vicepremierului Paul Stănescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Olt pe vremea când se semna contractul cu firma din Slatina, se spăla pe mâini, anunţând într-un impecabil limbaj de lemn: „Precizăm că reprezentanţii legali ai unităţilor administrativ-teritoriale, împreună cu participanţii locali din comunităţile respective, în baza unui plan local de acţiune corelat cu strategiile prioritare şi în deplină concordanţă cu respectarea factorilor non-tradiţionali de dezvoltare şi regenerare comunitară (cultură, sănătate, mediu, servicii) sunt singurii factori care pot decide asupra aspectului comunitar”.

Cu sentimentul datoriei împlinite

Culmea este că, în noiembrie anul trecut, CJ Gorj anunţa ministerul, printr-o adresă oficială, că s-a constatat că sistemul este funcţional: „În prezent, pe fondul constatării funcţionalităţii sistemului, în temeiul hotărârilor Consiliului Local Novaci şi a Consiliului Local Baia de Fier, rezultatele proiectului implementat au fost atribuite în gestiunea directă, în baza unor contracte de delegare a gestiunii încheiate de către aceste unităţi administrativ-teritoriale cu SC Aparegio SA, operator regional”. Adresa era semnată, cu sentimentul datoriei împlinite, de preşedintele CJ Gorj, Cosmin-Mihai Popescu.

Numai că, două luni mai târziu, pe 8 ianuarie 2018, Aparegio comunica următoarele: „SC Aparegio Gorj SA nu administreză, întreţine şi exploatează sistemul de apă şi canalizare din Zona turistică Rânca. În ceea ce priveşte comunicarea de date despre funcţionarea de colectare a apelor uzate menajere şi contractarea serviciului, acestea vi le pot oferi beneficiarii lucrării, respectiv autorităţile locale UAT Novaci şi UAT Baia de Fier”.

 

Ochiul specialistului în apă şi canal

În mai 2017, s-a semnat un proces verbal anexă între Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ADIA” Gorj și Aparegio în care s-a recunoscut faptul că există mari probleme la sistemul de canalizare. Iată câteva:

Staţiile de epurare ce aparţin UAT Novaci nu sunt puse în funcţiune, vizual constatându-se următoarele:  

Izolaţia termică exterioară la modulele treptei biologice a început să se degradeze;

Instalaţiile de sitare – tip cilindru cu melc transportor în canal, montate în aer liber, fără protecţie, supuse intemperiilor;

Lipsa containere pentru depozitarea deşeurilor rezultate în urma procesului de epurare;

Este necesar a se clarifica aspecte legate de depozitarea, ridicarea şi transportul deşeurilor rezultate în urma procesului de epurare (lipsă contracte);

Panourile de comandă nu funcţionează, neputându-se stabili dacă staţiile de epurare sunt alimentate cu energie electrică;

La verificarea robinetelor pentru apă potabilă, acestea nu funcţionau, fapt pentru care nu se poate stabili dacă erau îngheţate sau staţiile de epurare nu sunt alimentate cu apă potabilă;

Împrejmuirea staţiei de pe strada Dlibanului este distrusă;

Deversarea apelor epurate, la toate staţiile de epurare, se va face în valea din imediata apropiere, pe versant, printr-o conductă PVC, nerespectând legislaţia;

Lipsă Autorizaţie de gospodărire a apelor;

Lipsă Autorizaţie de mediu;

Lipsă Autorizaţie sanitară;

Drumurile de acces la obiective nu sunt întreţinute;

Nu există contracte de furnizare energie electrică pentru fiecare obiectiv în parte;

La verificarea prin sondaj a reţelei de canalizare s-a constatat că, în unele cămine, conducta de ieşire nu a fost amplasată la o înălţime corespunzătoare care să asigure zona de depunere şi reţinere a rezidurilor grosiere, iar conducta de plecare, amplasată pe radierul căminului, a fost blocată parţial prin prinderea acesteia în betonul căminului. Aceste deficienţe constructive conduc la obturarea şi blocarea căminelor.

La Baia de Fier, ochiul specialistului a depistat cam aceleaşi nereguli.

Nici pârtia de schi nu e mai brează

În urma unei investiţii de 3,2 milioane de euro din fonduri europene, în 2011 era inaugurată Pârtia de schi Rânca 1, aflată pe traseul şoselei Transalpina.

De atunci, pârtia n-a fost deschisă decât în două ierni, pentru că n-a fost zăpadă suficientă. Explicaţia vine, potrivit presei gorjene, dintr-o eroare gravă de proiectare: suprafaţa schiabilă este amplasată pe un versant orientat înspre partea sudică, iar soarele o bate în permanenţă, topind rapid zăpada.

Mai mult, proiectanţii nu au prevăzut tunuri de zăpadă. S-a construit totuşi o instalaţie de telescaun cu o lungime de 900 de metri. „În 28 de ani, autorităţile nu au făcut o palmă de asfalt în Rânca, nu avem o bancă pe trotuar, nu avem nici măcar trotuare, nu s-a făcut nimic. Suntem mai rău ca pe vremea dacilor şi romanilor”, a declarat Constantin Pănescu, preşedintele Asociaţiei Concesionarilor din Rânca.