Martorii, dintre foști și actuali funcționari din Ministerul Justiției, au fost întrebați cine e inițiatorul demersului de modificare a codului Penal și cel de Procedură Penală

Ordonanța de Ur-gență numărul 13 dată de Guvernul Grindenu este subiect de dosar la DNA. Surse apropiate anchetei DNA au dezvăluit, în exclusivitate pentru Evenimentul zilei, că procurorii anticorupție au început urmărirea penală in rem, adică împotriva faptelor, pentru infracțiuni de corupție, cuprinse în Legea 78/2000. Asta înseamnă că sunt suspectate fapte care ar fi adus un beneficiu fie suspecților, fie unor apropiați. Până acum, în acest dosar au fost audiați, ca martori, mai mulți funcționari din ministerul Justiției, dar și foștii secretari de stat, procurorii Constantin Sima și Oana Schmidt Hăineală.

FOTO: Oana Schmidt Hăineală FOTO: NICU DÎRDÎIAC

Anchetatorii DNA le-au pus celor doi magistrați întrebări timp de aproximativ patru ore, fiecare. Conform surselor EVZ, au vrut să afle care a fost mecanismul de elaborare a Oronanței 13, aprobată de Guvern în 31 ianuarie, la o oră târzie. Astfel, Ordonanața care a scos în stradă mii de bucureșteni s-ar putea lăsa cel puțin cu puneri sub învinuire, dacă procurorii anticorupție vor descoperi că cei care au redactat și elaborat controversata ordonanță ar fi avut beneficii, într-o formă sau alta. Conform Legii 78/2000, cea care a stat la baza denunțului, articolul 13 spune că se vor face vinovați de corupție „persoanele care și-au folosit influența pentru a obține bunuri sau foloase necuvenite”.

Ministrul Justiției și, posibil, premierul, pe lista neagră

Conform informațiilor de-ținute de jurnaliști EVZ, cei vizați de acestă anchetă sunt ministrul Florin Iordache și premierul Sorin Grindeanu. Stenograma desecretizată a ședinței din 31 ianuarie, pare, însă, să-l exonereze pe premier de răspundere.

FOTO: Constantin Sima 

La ieșirea de la audieri, procurorul Constantin Sima, fost consilier al ministrului Justiției, nu a declarat nimic, acesta susținând că a fost audiat în calitate de martor. Pe de altă parte, Oana Schmidt-Hăineală, considerată a fi mâna dreapta a ministrului Iordache, alături de Constantin Sima, a susținut la ieșirea de la audieri că nu a participat la elaborarea controversatei Ordonanțe 13 și că nu are niciun amestec. Aceasta însă, poate da detalii procurorilor despre felul în care a fost elaborată și cum a ajuns să fie adoptat, în regim de urgență această ordonanță. Mai mult, conform surselor citiate, specialiștii din Ministerul Justiției l-ar fi avertizat pe ministrul Florin Iordache că documentul adoptat la ceas de seară în Guvern nu ar fi respectat multe din reglementările în vigoare, ba chiar există riscul că acea ordonanță să încalce Constituția. Astfel, Oana Schimdt-Hăineală se pare că a dat informații extrem de utile în această anchetă.

Din informațiile noastre, întrebările anchetatorilor vizau nu numai identificarea autorilor textelor de lege, dar și a persoanelor care au cerut elaborarea lor, poate chiar impunând anumite paragrafe.

Legea privind infracțiunile de corupție

Art.13 din Legea 78/2000 prevede ca „Fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, întrun sindicat sau patronat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

A treia ordonanță cercetată de procurori

Este a treia oară, după știința noastră, când procurorii cercetează emiterea unei OUG. Cel mai recent caz este cel al OUG care schimba regulile la ASF, inițiată de fostul ministru Daniel Chițoiu, dar urmărirea penală nu a fost avizată de Parlament. La o eventuală cercetare a lui Iordache, ar fi nevoie de un aviz obținut prin vot. Cea mai veche lucrare de acest fel l-a vizat pe ministrul Justiției Tudor Chiuariu, acuzat că a inițiat un act care schimba proprietarul unui teren. Chiuariu a fost condamnat cu suspendare.

Denunțătorul, un apropiat al Monicăi Macovei

Presa semnala, la începutul lunii, că în noaptea de 31 ianuarie pe mail-ul DNA a fost făcută o plângere împotriva premierul Sorin Grindeanu și a ministrului Florin Iordache. Pe contul său și în presa centală, Mihai Polițeanu, de la Mișcarea Civică Inițiativa România, un apropiat al fostului ministru Monica Macovei, a fost audiat, cu o urgență suspectă, în aceeași zi, pe 1 februarie, la DNA în legatură cu denunțul depus. Iată ce scria Mihai Polițeanu: „Ieri, 1 februarie 2017, am fost chemat la Direcția Națională Anticorupție, unde am fost audiat în legătură cu denunțul penal împotriva lui Sorin Grindeanu, Prim-ministru al Guvernului României, și Florin Iordache, ministru al Justiției în Guvernul României, pentru comiterea următoarelor infracțiuni:

1. Favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin (1) din Codul penal - „Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauza penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate [...]”

2. Prezentarea, cu reacredință, de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prevăzută de art. 8 alin (1) lit. b) din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.”

Dana Gârbovan: „Confl ictul constituţional ar putea fi în defavoarea preşedintelui”

Judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR din România, explică decizia Curţii Constituţionale din 2016 cu privire la Articolul 297 Cod Penal - Abuzul în serviciu. Magistratul explică felul în care legiuitorul trebuie să pună articolul de lege în acord cu decizia CCR. Dana Gîrbovan spune că, potrivit CCR, abuzul în serviciu trebuie să aibă un prag valoric. De asemenea, trebuie menţionat clar ce înseamnă abuz prin prisma încălcării legilor, pentru a nu lăsa chestiunea la libera interpretare a judecătorilor, ceea ce i-ar transforma pe aceştia în legiuitori. CCR a mai menţionat că responsabilitatea modificărilor aparţine legiuitorului primar (Parlamentul) sau celui delegat (Guvernul), ceea ce ar putea înseamnă că şi decizia CCR pe „conflictul constituţional între instituţii” ar putea fi în defavoarea preşedintelui. (Ramona Feraru)