Florin Cîţu, economist: Majorarea salariilor nu ajută creşterea economică

INTERVIUL ZILEI. Fostul economist şef al ING explică unde se vor duce banii din majorarea salariilor bugetarilor.

Economistul Florin Câţu vorbeşte despre programul economic "vag" al guvernului, despre efectele majorării salariilor şi despre modul în care ar putea fi afectată independenţa BNR de prezenţa prim-viceguvernatorului Florin Georgescu în noul cabinet. Evz: Aţi scris că programul de guvernare este "vag". Care ar fi fost problemele la care aţi fi dorit un răspuns mai concret? Florin Câţu: Sunt două capitole la care m-am uitat în detaliu: finanţe publice şi economie şi mediu de afaceri. Ambele capitole abundă în idei bune. Dar nu sunt prezentate decât la modul general. Nu sunt prezentaţi, de exemplu, paşii prin care aceste idei vor fi puse in aplicare. Sau orizontul de timp în care vor fi implementate şi când se estimează efectele acestor idei. Pentru un economist contează efectele acestor măsuri asupra variabilelor macro: inflaţie, şomaj, creştere economică, datorie publică, deficit de cont curent. Fără detalii este imposbil să ajungi la concluzia care ne interesează: aduce acest program bunăstarea tuturor cetăţenilor? În forma actuală este greu de ştiut dacă acest program are succes sau nu. Până la urmă, ideile sunt uşor de replicat, problema apare atunci când trebuie să le aplicăm. Cum comentaţi intenţia guvernului de a majora salariile bugetarilor în două tranşe? Trebuie menţionat că decizia de a majora salariile în două tranşe aparţine FMI şi nu guvernului . O asemenea soluţie era de aşteptat. Această majorare nu era uşor de finanţat nici de guvernul precedent şi nici de acesta. Constrângerea nu era de ordin politic, ci de ordin economic. Economia, în ultimii doi ani, a crescut în medie, în fiecare trimestru, cu o valoare puţin peste zero, în timp ce datoria publică a crescut constant. În aceste condiţii este imposibil să găseşti surse suplimentare pentru finanţarea unei anvelope salariale mai mari. Singura soluţie, dacă nu luăm în calcul o reformă a statului, este cea la care s-a ajuns de fapt: majorarea deficitului bugetar. Din păcate, în lipsa creşterii economice, această majorare se va transforma într-o datorie publică mai mare şi un potenţial de creştere mai mic în anii următori.

Este posibilă o creştere economică substanţială dacă inflaţia este ţinută jos, iar salariile bugetarilor vor fi mărite? Pe termen scurt, mulţi ar spune că majorarea salariilor ajută creşterea economică. Dar nu este aşa. Majorarea salariilor din sectorul public trebuie să fie susţinută de o politică monetară relaxată. Altfel nu facem decât să luăm banii din buzunarul drept (economia privată) si să-i punem în cel stâng (sectorul public), situaţie care ar duce la un efect neutru pentru economie. Dar chiar şi cu o politica monetara relaxată este greu de crezut că majorararea salariilor se va duce în consum. O probabilitate mai mare este ca aceasta să se ducă în plata datoriilor şi economisire. Totuşi, pentru că politica monetară rămâne relaxată pe termen mediu, această majorare se va vedea în inflaţie şi în dobânzi mai mari. Mugur Isărescu spune că reîntregirea salariilor bugetarilor ar putea duce la refacerea graduală a cererii interne. De acord? Categoric nu. Daca vorbeam de o creştere reală a salariilor din economie, atunci da. Dar aici vorbim doar de o parte din economie şi vorbim de o ajustare nominală. Cererea interna va fi impulsionată de o creştere reală a puterii de cumparare (o scadere de taxe, de exemplu).

Dar intenţia de a returna, etapizat, CAS-ul luat pensionarilor? Şi în acest caz avem o decizie impusă de FMI. Întodeauna am spus că statul trebuie să respecte legea. Nu sunt de acord cu plata etapizată. Dar, daca s-a decis acest lucru, ar trebui măcar ca aceste plăţi să fie ajustate cu inflaţia şi dobânzile, pentru a menţine puterea de cumpărare.

Cum să obții cei mai buni ardei copți. Poți face minuni chiar dacă nu stai la curte

A ucis doi tineri, dar a scăpat de pușcărie. Vlad Pascu, mutat la o clinică medicală

Unde vedeţi cursul leu/euro în condiţiile unei dobânzi relaxate de politică monetară (3-4%)? Cursul urmează o tendinţă de depreciere care a început în 1999 si care arată că România este încă o economie slabă. O scădere a dobânzilor ar duce la o accelerare temporară a deprecierii, care va fi foarte uşor controlată de banca centrală. Ce nu poate să facă banca centrală este să oprească tendinţa pe termen lung de depreciere. Numai o economie puternică va face asta. "În lipsa creşterii economice, această majorare se va transforma într-o datorie publică mai mare şi un potenţial de creştere mai mic în anii următori." susţine Florin Cîţu 8% Procentul cu care vor fi majorate salariile bugetarilor în prima etapă, diferenţa fiind acordată în decembrie

Încrederea în Banca Naţională

Este foarte important ca politica monetară să rămână independentă. O politică monetară independentă va sancţiona orice derapaje ale politicii fiscale. În momentul când o persoană din consiliul de administraţie al BNR se mută la Ministerul Finanţelor şi îşi păstrează poziţia la Banca Naţională (N.Red.: Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, care a fost suspendat şase luni din postul de la bancă) apare îngrijorarea că politica monetară va fi mai relaxată cu derapajele fiscale decât atunci când nu ar fi existat nicio legătură. Este posibil să nu se întâmple, dar piaţa poate avea aceasta perceptie. CARTE DE VIZITĂ

FLORIN CÎŢU, Economist

• Economist la ING, Banca Europeană de Investiţii, Reserve Bank of New Zealand
• Doctorat la Universitatea statului Iowa.
• Bursă la Grinell College
• Are 40 de ani şi este căsătorit.

Citiți și:

• Jeffrey Franks: "Nu va fi posibilă revenirea integrală a salariilor decât anul viitor"
• Întrebarea la care lui Mugur Isărescu îi e groază să răspundă
• Funeriu: "Creșterea salariilor cu 16% era deja negociată cu FMI de președinte"