Florin Ciornei: "Cat de megaloman trebuie sa fii ca sa consideri o mare nedreptate faptul ca lumea nu incepe si nu se termina cu tine?"

Adrian Nastase arde sa revina.

De ce? Pentru ca fara el social-democratia intra in declin, economia stagneaza, iar Romania se duce de rapa. Asa crede el.

Pentru mine, Adrian Nastase este paradigma politicianului cu mentalitati faraonice, care se vrea vesnic la putere.

E genul care se agata cu disperare de privilegiile sale si care, din orbire, nu intelege ca nu exista tinerete fara batranete, viata fara de moarte si orice are un termen de expirare.

Lui Adrian Nastase nu-i vine pur si simplu sa creada ca o persoana atat de norocosa incat sa o mosteneasca pe matusa Tamara ajunge sa bata drumurile pe la Parchet pentru a-si explica termopanele de la vila. Intr-un fel e de inteles.

Dupa ce ai avut o tara intreaga la picioare, escorta cu girofar si zeci de bodyguarzi care sa-ti pregateasca o descindere maiestuoasa, nu-ti mai raman decat amintirile cozilor de la aniversari cand fidelii se inghesuiau sa te castige cu tablouri, ceasuri si carti rare.

E greu acum sa treci aproape neobservat, sa-ti conduci singur masina, iar presa sa nu te mai caute decat daca miroase a puci contra lui Geoana.   In fond, problema lui Adrian Nastase este una simpla: nu se poate adapta la statutul de muritor de rand. Desi este absolvent de filosofie, nu intelege ca totul curge, ca lumea evolueaza si ca revenirea la trecut inseamna regres. Si dupa Ceausescu au existat nostalgii, dar nu reprezenta o solutie.

La fel si in cazul lui Nastase, sunt cativa nostalgici care cred ca nu poate exista conducator mai iubit. Ei nu au insa niciun rol. Ceea ce conteaza e doar dorinta lui Nastase de a fi din nou deasupra tuturor.

Insa cat de megaloman trebuie sa fii ca, dupa ce 17 ani in care ai fost ministru de externe, presedintele Camerei Deputatilor si prim-ministru, presedintele PSD, sa fii convins ca-i o mare nedreptate ca lumea nu incepe si nu se termina cu tine?

Incerc sa gasesc ratiuni pentru revenirea lui Nastase, dar toate argumentele duc in acelasi punct: nostalgia puterii nemarginite. Si multa frustrare. Si cum sa nu te simti frustrat cand ai fost atat de aproape sa atingi culmile absolutismului! Cum sa nu tanjesti dupa o revenire si dupa un final frumos cand ai iesit din istorie pe usa de la DNA?

Nu cred in capacitatea lui Adrian Nastase de a mai conduce o tara. Dupa toate umilintele si frustrarile indurate, Nastase nu mai e capabil decat de razbunare. Setea nestavilita de putere a lui Adrian Nastase are un model: Ion Iliescu. Ca si Nastase, Iliescu refuza pensionarea.

Nu stiu daca Iliescu a constientizat ca e expirat sau batranetea si bolile i-au amintit acest lucru. Spre deosebire de Nastase, Iliescu are o anumita decenta. El nu s-ar umili sa-si faca blog doar pentru a demonstra ca are un suflet tanar si nu e depasit de vremuri, doar pentru a fi bagat in seama.