Primăria Capitalei a alocat 30.500 de euro pentru un proiect-pilot prin care se caută soluţii pentru "înverzirea" acoperişurilor blocurilor şi clădirilor publice din Bucureşti.

Municipalitatea a angajat firma Blizzard Design, care - în schimbul sumei de 105.825 de lei (aproximativ 30.500 de euro) - va trebui să găsească soluţii pentru plantarea de flori, arbuşti şi iarbă pe acoperişuri, astfel încât să nu afecteze terasele blocurilor din oraş.

Concret, experţii firmei trebuie să vină, până la finalul lunii martie, cu proiecte pe care să le implementeze pe 35 de clădiri din complexul de cămine studenţeşti din Regie. Asta, în contextul în care, în multe oraşe din lume există clădiri cu acoperişuri verzi. Un exemplu în acest sens e Primăria din Chicago, care se poate lăuda cu o adevărată grădină cu flori şi iarbă, pe acoperiş.

Mai mult, soluţiile pe care le vor găsi experţii municipalităţii "nu trebuie să afecteze structura de rezistenţă a imobilului, ci să asigure hidroizolarea terasei acestuia şi să protejeze planşeul din beton, astfel încât să permită acumularea de căldură şi reducerea temperaturii medii, în 24 de ore, pe timp de vară", potrivit caietului de sarcini, pe baza căruia s-a atribuit licitaţia.

În plus, iarba trebuie irigată permanent "printr-o soluţie originală". Deşi în documentaţia de atribuire elaborată de specialiştii Primăriei Capitalei sunt menţionate avantajele acestor grădini, printre care costurile reduse, există şi dezavantaje semnificative. Astfel, plantele nu sunt chiar uşor de întreţinut, pot păstra umiditate şi pot dăuna betonului.

Filtru pentru aerul poluat

Acoperişurile verzi au nenumărate avantaje, după cum arată Gabriela Ţicu, de la asociaţia ViitorPlus. Astfel, iarba, florile şi arbuştii de pe clădiri au rolul de a reduce cantitatea de apă din precipitaţii care ajunge în canalizare, ceea ce se traduce prin stabilizarea umidităţii în atmosferă, dar şi prin îmbunătăţirea climatului urban.

Mai mult, grădinile de pe acoperişuri acţionează ca adevărate filtre pentru aerul poluat şi produc o cantitate suplimentară de oxigen. Rolul lor este şi de creştere a duratei de viaţă a acoperişului, deoarece se reduce stresul la care este supus de razele utraviolete şi de schimbările de temperatură, spun specialiştii.

Pe de altă parte, edilul-şef al Capitalei a declarat în nenumărate rânduri că amenajarea spaţiilor verzi pe acoperişurile imobilelor va creşte suprafaţa spaţiului verde din oraş şi va duce la scăderea poluării. Asta, în contextul în care studiile de specialitate arată că în Bucureşti există zone cu un înalt grad de poluare, mai ales în centru, unde traficul rutier este intens.

Una dintre priorităţile pentru îmbunătăţirea situaţiei spaţiilor verzi din Bucureşti, aflate astăzi, ca suprafaţă totală, mult sub norma prevăzută de Uniunea Europeană, ar trebui să fie crearea unei centuri galben-verzi (adică alternarea terenurilor agricole cu cele împădurite), ce ar contribui semnificativ la reducerea gradului de poluare din oraş, arată Gabriela Ţicu, de la ViitorPlus.

Clădirile trebuie consolidate înainte de a fi înverzite

Astfel, potrivit acesteia, acoperişurile verzi pentru clădirile din Bucureşti ar trebui să vină ca o completare a acestei centuri, nu ca un substitut, "deoarece beneficiile aduse de acestea există, dar sunt mult sub cele potenţiale, generate de o centură galben- verde", subliniază Ţicu.

Cât priveşte acoperişurile verzi, trebuie luat în considerare şi un aspect legat de modul de construcţie al clădirilor, adaugă aceasta. "Multe dintre clădirile din Bucureşti au fost proiectate înainte de 1990 şi nu au fost clădite să suporte un acoperiş verde, de aceea, cel mai probabil, vor avea nevoie de consolidare înainte de a fi prevăzute cu astfel de spaţii verzi".

De asemenea, solul folosit pentru acoperişurile verzi e tratat cu multe chimicale, cu un impact negativ asupra mediului. "Plantarea de iarbă să nu afecteze structura de rezistenţă a imobilului şi să asigure hidroizolarea terasei imobilului." SORIN OPRESCU, primarul general al Capitalei

PRECEDENT

IT-iştii din Timişoara ies la iarbă verde pe clădiri de 30 de metri

În Timişoara există deja clădiri care au gazon pe acoperiş. Angajaţii câtorva companii de IT&C din Timişoara îşi savurează cafeaua sau prânzul stând direct pe iarbă, la aproape 30 de metri înălţime de nivelul solului. Fericiţii lucrează în cea mai nouă clădire de birouri clasa A din centrul oraşului, City Business Centre (CBC).

Clădirea are două terase plantate cu gazon, una deasupra mezaninului, alta la etajul VI, în total 200 de metri pătraţi.

"A fost o bucurie să avem un client care să vrea aşa ceva: pe viitor, România va trebui să se alinieze la o serie de standarde ce ţin de ideea de green building", a declarat Vlad Gaivoronschi, arhitectul proiectului care cuprinde cinci clădiri cu astfel de terase verzi, şi din care trei au fost deja construite.

Pentru întreţinerea gazonului, pe această clădire a fost amenajat şi un captator al apei pluviale. "Toate cele trei clădiri au acest element. Conceptul nostru e unul verde. De aceea şi udăm terasa cu apă de ploaie, să nu irosim resursele. Terasele înverzite sunt o parte din concept, iar oamenii care lucrează la aceste niveluri pot să se relaxeze în pauze. Nimic nu e mai plăcut ca iarba atunci când lucrezi la etaj, în mijlocul oraşului", spune Ovidiu Şandor, unul dintre constructori.

Angajaţii acestora sunt în al nouălea cer. "Parcă are savoare orice faci după ce te ridici din faţa desktopului şi ieşi la iarbă. Vara poţi călca desculţ pe gazon", ne-a mărturisit unul dintre cei care lucrează aici. Între companiile cu acces la iarba verde de la etaj se numără Microsoft, Alcatel.