Se pare că liderii comuniști precum Petru Groza, Gheroghe Gheroghiu-Dej sau Ana Pauker au setat standardele unei „vieți bune”, în ciuda faptului că majoritatea românilor duceau o viață mediocră.

Ana Pauker, Gheorghe Gheorghiu Dej şi Petru Groza s-au numărat printre cei mai bogaţi lideri comunişti şi se bucurau de beneficii la care puţini români puteau visa, scrie Antena3.

Ana Pauker, prima femeie ministru de Externe din istoria României, a fost unul dintre cele mai influente și extravagante personaje ale regimului comunist de la începutul anilor ’50. Chiar dacă nu purta bijuterii, ieşea în evidenţă prin ţinutele sale scumpe.

„Locuieşte în cartierul de lux «Parcul Filipescu», într-o vilă cu două etaje, cu ziduri înalte şi cu o grădină frumoasă. De asemenea, are o casă de odihnă pe malul lacului, la Snagov. Se îmbracă acum într-un stil cu care nu era obişnuită. Dispreţuieşte bijuteriile, dar a căzut pradă noului look, cumpărând lăzi de haine, cele mai multe costume gri şi negre şi rochii, fiecare la câte 400 de dolari piesa. Spre deosebire de ceilalţi lideri comunişti, ea poartă nestingherită hainele de lux, fie că se află la vreo întâlnire cu muncitoarele din fabrici, fie că participă la o sărbătoare a lui Octombrie roşu. Călătoreşte cu o limuzină, cu şofer, şi a prins pasiune pentru câinii săi cu pedigree. Ea este cea care se bate pentru destinele comuniştilor”, scria jurnalistul Seymor Freidin, în februarie 1948.

Gheorghe Gheorghiu-Dej (1901 - 1965), secretar general al PCR şi omul care a condus România până în 1965 era faimos pentru standardul său de viaţă ridicat.

„Un bărbat divorţat şi tată a două fete răsfăţate, Gheorghiu-Dej avea în serviciile sale amante despre care se vorbeşte în numeroase ocazii în bârfele care circulă în România”, informau autorii raportului.

Se îmbrăca la fel ca un „burghez”, purtând articole de vestimentaţie scumpe şi guler alb, îl descriau autorii raportului. Familia fostului muncitor în atelierele CFR locuia într-o vilă din Predeal, deţinută în trecut de inustriaşul Ion Gigurtu, arestat în 1950 şi mort în 1959 în închisoarea din Râmnicu Sărat.

Petru Groza (1884 - 1958) nu a fost membru al Partdului Comunst Român, însă a deţinut cea mai importantă funcţie în primul guvern comunist al României, instaurat în 1945, cea de preşedinte al Consiliului de Miniştri.

„Groza este orice altceva decât un proletar. E ceea ce sovieticii ar numi kulak – un fermier prosper. A fost între timp şi bancher, industriaş şi proprietar de hotel. Şi nu e membru al Partidului Comunist. Este genul de om pe care sovieticii l-ar exila inevitabil în Siberia. Şi totuşi conduce un guvern comunist”, era caracterizat Petru Groza, de marile ziare americane de la mijlocul anilor ’40.

Una dintre vilele fostului avocat şi industriaş poate fi admirată în Deva. A fost construită de Petru Groza în anii 1920, la poalele Cetăţii, în parcul din centrul istoric al municipiului. Proiectantul ei a fost celebrul arhitect interbelic Horia Creangă, nepotul scriitorului Ion Creangă.

Reşedinţa familiei Groza din Deva a considerată o construcţie de avangardă, reprezentativă pentru stilul cubist. În apropierea Devei, la Băcia, familia demnitarului deţinea o moşie pe care  acesta a dotat-o cu terenuri de tenis, marea sa pasiune”, prevede nota informativă.

„Trăiesc bine. Întotdeauna am trăit bine. Mi-am croit calea cu abiltăţile mele şi am câştigat o mulţime de bani ca avocat. De ce nu? Nu a fost şi Stafford Cripps unul dintre cei mai bine plătiţi oameni din Anglia Socialstă. Eu, de exemplu, am această poartă de bronz făcută imediat după Primul Război Mondial, astfel că, vezi şi tu, nu sunt un nou îmbogăţit. A costat o mulţime de bani şi atunci”, relata Petru Groza în anul 1953.