Criza din România, care are loc după derapajele premierului ungar Viktor Orban cu privire la instituirea unei ordini constituţionale, relevă cum "unele foste state din blocul estic continuă să se lupte cu cu demonii din perioada comunistă".

"Adoptarea a mii de pagini de legi UE nu pot transforma culturi politice peste noapte şi că progrese democratice obţinute cu greu pot aluneca înapoi", crede autorul Neil Buckley.

El punctează în analiza sa momente importante din istoria României, începând din 1989 până în prezent.

Lupta pentru putere de la Bucureşti a reaprins dezbaterea cu privire la extinderea UE şi a relevat continuitatea fostei elite comuniste în România, comentează Buckle.

Este astfel readusă în discuţie "decizia politică de a admite România şi Bulgaria în UE, în 2007, în pofida faptului că reformele lor se aflau în urma celorlalte opt ţări foste comuniste care au aderat în 2004", scrie analistul, care crede că, în mod paradoxal unele mecanisme "mandatate de UE" au contribuit la declanşarea disputei politice" actuale.

Citând opinia unor analişti, Buckley argumentează că aceste progrese arată că "lupta împotriva corupţiei vizează legătura dintre politică şi bani, care a caracterizat perioada postcomunistă, mai ales în Balcani".
Deşi mai există în Europa situaţii similare de conflict între un preşedinte care susţine austeritatea şi un Guvern care afirmă că vrea să stimuleze crearea de locuri de muncă şi creşterea economică, în România conflictul are loc în contextul unei "culturi politice nearticulate" şi unei "Constituţii depăşite, care defineşte responsabilităţile politice prea vag".
Indiferent de decizia Curţii Constituţionale privind referendumul, "viitorul este nesigur".
Sursa: Mediafax.ro