Vasile Popa, zis „Țeavă”, unul dintre cei mai premiați și populari cascadori din România, a murit la vârsta de 73 de ani. A fost un colaborator apropiat al regizorului Sergiu Nicolaescu.
Filmul românesc e în doliu! Vasile Popa, zis „Țeavă”, unul dintre cei mai premiați și longevivi cascadori din România, a murit la vârsta de 73 de ani.
A avut o chimie aparte cu Sergiu Nicolaescu. A excelat în «Mihai Viteazul», un film greu de realizat
Artistul urma să împlinească 74 de ani la data de 23 martie 2021, potrivit Gândul. I-a fost alături regizorului Sergiu Nicolaescu în numeroase filme, chimia dintre ei fiind renumită.
„A fost un mare cascador, un bun profesionist şi un camarad de excepţie. Am făcut împreună «Mihai Viteazul», dar şi alte filme de excepţie realizate de Sergiu Nicolaescu şi nu numai. Vasile Popa a făcut şi roluri foarte bune, era distribuit frecvent de regizori. Din păcate, am rămas foarte puţini din acea echipă extraordinară. Sunt foarte trist, dacă nu era pandemia mă urcam în avion şi veneam imediat în ţară, însă profit de ocazie pentru a-i transmite un ultim omagiu”, a explicat Paul Misai, actor şi cascador stabilit de peste 4 decenii în Franţa, pentru Adevărul.ro.
Citește și: Exclusiv EVZ TV. Cine a construit mitul Sergiu Nicolaescu. Dezvăluiri incomode din lumea filmului
Filmul românesc e în doliu! Fost boxer la Dinamo, „Țeavă” a intrat în lumea filmului în anii 1960
“Înainte de «Mihai Viteazul» s-a făcut prima şcoală organizată de cascadori. S-a dat anunţ la ziar, iar preselecţiile se ţineau pe strada Batiştei. Intru acolo şi văd că erau în curte 3 salvări, care cărau încontinuu pretendenţi. Trebuia să sari de la o fereastră, de la trei metri înălţime, dar în interior, într-o sală. Puseseră nişte saltele înguste pe jos. Şi te puneau să mimezi o moarte. Când am văzut ce-i acolo, am plecat, am zis că nu-i de mine. M-am oprit la barul «Dunărea» şi mi-am luat o vodcă. După care mi-am zis: Doar nu-s eu mai prost ca alţii?! Şi m-am întors.
N-au trecut decât vreo 3 minute şi m-au şi strigat. În comisie era Sergiu Nicolaescu, împreună cu antrenorul de la lotul naţional de scrimă, cel de la lotul naţional de călărie, plus alţii. Am făcut tot ce m-au pus ăia, dar nu ştiu cum de cădeam numai în cap. Dar nu mă dădeam bătut. La care Sergiu le-a zis ălora din comisie: «Daţi-i cea mai mare notă, că ăsta e rezistent». Aşa am ajuns eu cascador. Şi am rămas alături de Sergiu până la final”, povestea popularul cascador.
„Țeavă” despre maestrul său, Sergiu Nicolaescu: „Era satanic Sergiu. Băga niște explozii…”
„Aproape doi ani am filmat pentru «Mihai Viteazul». Mocirlă, mizerie… Era satanic Sergiu. Băga nişte explozii cu trotil de nici nu mai trebuia să te prefaci, te arunca direct suflul lor. Luptele le-a făcut Szoby Cseh, dar cascadele grele le făceam împreună. Îi era frică să le facă împreună cu altul. Cădeam de pe cai în armuri, aveam în program câte 20-30 de căzături pe zi. Iar armurile erau din tablă, bătrâne. Nu cum sunt alea americane, din cauciuc. Eram doar câţiva cascadori care făceam toate astea. Şi-i ţineam pe toţi în spate. Mulţi dintre cei pe care-i luase Sergiu la «Dacii» arătau bine ca moace, erau foşti rugbyşti, dar atât”, rememora Vasile Popa despre maestrul său.
Sursă foto: Cinemagia