Trevor Groth, directorul de programe al Festivalului de film Sundance, consideră că regizorii şi actorii români ar putea deveni celebri peste Ocean.

Pe 7 mai 2009, site-ul screendaily.com anunţa că Trevor Groth va conduce echipa de şase programatori ca Sundance. Născut la Salt Lake City şi şcolit în ale regiei, Groth a lucrat timp de 17 ani la festival: a început din facultate, întâi ca voluntar, la programele de dezvoltare, apoi la scurtmetraje; a devenit programator senior în 2003.

Este responsabil pentru descoperirea unor pelicule precum „Pi”, „Napoleon Dynamite” şi „Memento”, iar, în ceea ce priveşte scurt-metrajele, lui i se datorează vizionările de la Sundance ale unor filme de Todd Field, Spike Jonze şi de Peter Sollett.

EVZ: Cum aţi început să lucraţi pentru Sundance Festival? Trevor Groth: Am început lucrând ca voluntar, am crescut în Utah şi, pe vremea când eram în liceu, am început să merg pe la festivaluri. M-am îndrăgostit de lumea asta a festivalurilor de film, în special de Sundance, şi mă simţeam ca într-un regat magic.

Am ştiut atunci că vreau să fac parte din lumea asta, însă nu ştiam exact ceea ce vreau să fac. Pentru început am fost voluntar şi lipeam postere peste tot prin oraş, prin parcuri, apoi am fost voluntar în cadrul laboratoarelor unde dezvoltau scenariile filmelor şi unde veneau foarte mulţi oameni importanţi, precum Quentin Tarantino sau Paul Thomas Anderson... pentru mine era un lucru extraordinar. Şi când cei care se ocupau de selecţiile filmelor au avut nevoie de cineva care să programeze scurtmetraje, am profitat de ocazie şi am aplicat pentru postul respectiv şi m-au angajat. Atunci m-am mutat în Los Angeles, apoi am început să programez scurtmetrajele.

Anul trecut am devenit director de programe şi pot să spun că iubesc tot ceea ce ţine de festival şi ador faptul că pot să călătoresc peste tot în lume, să întâlnesc o mulţime de oameni şi mă bucur că am avut şansa să vin şi în România, la acest festival.

TREVOR GROTH

Vreunul dintre filmele prezentate la TIFF s-ar potrivi Festivalului Sundance? Da, cu siguranţă sunt multe filme care s-ar potrivi, numai că unele dintre ele au participat deja la alte festivaluri şi noi ne axăm pe premiere mondiale, dar avem şi o sesiune, Spotlight, care cuprinde filme care ne plac foarte mult şi care au fost prezentate şi în cadrul altor festivaluri, însă nu putem prezenta prea multe filme. Totuşi, există şanse, pentru că filmele care sunt aici sunt filme de primă mână.

Cum vi s-a părut publicul aici? Am fost plăcut surprins să văd că publicul este unul tânăr, se întâmplă să mergi la festivaluri şi să vezi mai mult pensionari, pentru că ei au mai mult timp pentru filme, dar aici, în Transilvania, mi-a plăcut să văd amestecul acesta de oameni tineri şi mai ales studenţi care au venit să vadă filmele. Este un lucru extraordinar.

Ce părere aveţi despre filmele din România? În ultimii cinci sau şase ani, filmele româneşti au crescut foarte mult calitativ, iar această ţară este una dintre cele în care noi, ca programatori Sundance, nu ajunseserăm încă şi trebuia să cunoaştem personal oamenii de aici. Mă bucur foarte mult că am reuşit lucrul acesta. Sunt o mulţime de filme foarte bune aici, spre exemplu „Medalia de onoare” a fost un film foarte bun cu actori foarte buni, „Felicia, înainte de toate”, care are ceva propriu, românesc, dar şi acea temă „universală” care place...

Dar „Aurora”? A fost unul dintre filmele preferate de mine la Cannes. Nu am apucat să-l întâlnesc pe Cristi Puiu la Cannes, dar l-am întâlnit aici, este un om extraordinar şi un regizor foarte bun şi, în acelaşi timp, o persoană foarte interesantă şi profundă. M-am bucurat să pot fi pe aceeaşi lungime de undă cu el. Abia aştept să-i văd filmele şi poate zilele astea se gândeşte să facă premiere la Sundance, pentru că la Cannes a fost deja.

Dacă ar fi să numiţi cinci lucruri care vă plac cel mai mult la „Aurora”, care ar fi acelea?

Cred că modul în care au jucat actorii, ştiu că nu aveau un background în teatru şi totuşi au făcut o treabă atât de bună. Este impresionant. Faptul că actorii au ştiut să comunice foarte bine prin gesturi, mimică, limbajul trupului... Dacă te uiţi la evenimentele poveştii îţi creezi în minte un anumit tip de poveste pe care el a înlăturat-o şi a spus-o într-un mod diferit. Muzica, modul în care a fost realizat, totul a ieşit foarte bine.

Ceea ce mi-a plăcut mie cel mai mult este cât de provocator este ca film. Chiar şi oamenii cărora le place foarte mult filmul se simt cumva provocaţi de el. Mi s-a părut un lucru extraordinar, este un concept pe care nu toată lumea, mai ales în SUA, îl apreciază. Cei din SUA preferă, câteodată, ca filmele să fie pure şi excesiv de comice, şi îi provoacă dacă ceva, ei resping şi nu au răbdare să vadă până la final.

Mie, „Aurora” îmi cere răbdare, m-a provocat ca spectator şi m-a trecut prin mai multe stări diferite. Iar la scena finală îmi amintesc că senzaţiile mai uşoare s-au transformat în senzaţii puternice pe le-am înţeles ca să pot înţelege filmul.

Ce actor român aţi alege pentru un film?Am văzut filmul „Francesca” şi cred că Monica (Bârlădeanu - n.r.) are stofă de star şi ar putea să aibă o carieră frumoasă în America. Ea este populară în România, dar cred că are acele calităţi care ar putea-o face cunoscută şi în America. Cred că Cristi Puiu va primi multe oferte după rolul din "Aurora"... nu ştiu foarte multe nume, l-aş mai putea numi pe doctorul din „432” , Vlad Ivanov, a făcut treabă bună în film. Apoi, iubitul Francescăi, (n.r. - Dorian Boguţă), a făcut un rol foarte bun, Hilda Peter, interpreta rolului principal din filmul "Katalin Varga", iarăşi are ceva.

PREMIILE TIFF 2010

Poveste anodină, dar câştigătoare

• Trofeul Transilvania (10.000 de euro) - „Poveste anodină”/„Mundane History” (Anocha Suwichakornpong, Thailanda, 2009)
• Premiul pentru Cea mai bună regie (5.000 de euro) - Călin Peter Netzer („Medalia de onoare”, România- Germania, 2009)
• Premiul Special al Juriului (1.500 de euro) - „Last Conversation” (R. Noud Heerkens, Olanda, 2009)
• Premiul pentru Cea mai bună interpretare - ex aequo Ozana Oancea („Felicia, înainte de toate”) şi Victor Rebengiuc („Medalia de onoare”)
• Premiul pentru Cel mai bun scenariu - Răzvan Rădulescu, Melissa de Raaf, „Felicia, înainte de toate”
• Premiul pentru Cea mai bună imagine - Magnus Nordenhof Jønck, pentru imaginea filmului „R” (R. Michael Noer, Tobias Lindholm, Danemarca, 2009)
• Premiul FIPRESCI - „Navidad”/ „În ziua de Crăciun” (R. Sebastian Lelio, Chile-Franţa, 2009)

OASPEŢII B1

„Cinemas” îşi ia la revedere de la TIFF

Ultima ediţie dedicată Festivalul Internaţional de Film Transilvania 2010 a emisiunii „Cinemas” are ca invitaţi două nume apreciate. De la ora 23.30, criticul de film Florin Barbu va fi în dialog cu marele actor Victor Rebengiuc, câştigător la TIFF al Premiului pentru interpretare masculină pentru rolul din „Medalia de onoare”. Cel de-al doilea invitat în studioul din Cluj este criticul de film Lucian Maier.