Incendierea Coranului, pusă în scenă de un pastor american extremist criticat în Occident, a fost "răzbunată" în Afganistan la îndemnul unor lideri religioşi locali. Victime: angajaţi nevinovaţi ai ONU, printre care şi românul Filaret Moţco.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, în cariera sa de 11 ani, pe lângă activităţile în cadrul centrului de la Mazar-i- Sharif, Filaret Moţco a mai participat la misiuni în cadrul centrului operaţional sud din Kandahar, Afganistan, misiuni OSCE de teren în Tadjikistan, Federaţia Rusă, Caucazul de Nord, Cecenia, precum şi în cadrul altor misiuni ale unor organizaţii internaţionale. Filaret Moţco ocupa, la momentul atacului, poziţia de locţiitor al şefului Biroului regional al Misiunii ONU în Afganistan de la Mazar-i-Sharif şi era expertul politic cu rangul cel mai înalt. Înmormântat în satul natal Mama funcţionarului român, Eudochia Moţco, a rămas fără lacrimi. "De ce s-a întâmplat tocmai la noi?", spune femeia împietrită de durere bătrâna. Apoi povesteşte că în urmă cu o săptămână a sunat-o şi i-a spus că aibă grijă, să nu răcească: "Acum nu mai pot nădăjdui că va mai avea grijă de mine. Uite, eu am 83 de ani, şi am rămas, iar el s-a dus..." Nepoatele lui Filaret Moţco îl considerau ca un adevărat tată, iar toate rudele au numai cuvinte de laudă despre el. Maria Maruseac, una dintre cele două surori ale sale, povesteşte cum fratele ei a ajutat-o când casa i-a fost distrusă într-un incendiu. "Eram tare mândră de el, mă gândesc că puteau să-mi ardă şi trei case şi tot nu era o lovitură ca asta", a mărturisit Maria Marusac. Ultima oară l-au văzut în octombrie 2010. A venit acasă doar pentru câteva zile, după care s-a întors din nou în Afganistan, spunându-le că va veni de Paşte. "Va fi înmormântat aici, în satul natal. Printre străini a trăit şi a muncit destul, măcar cele veşnice să fie în satul lui, să aibă parte de linişte", îşi plânge fratele Maria Marusac. (Sergiu Rusu) Doi ani în armată Filaret Moţco a fost ofiţer al armatei române între 1989 şi 1991. Surse oficiale susţin că Moţco şi-a dat demisia din armată deoarece i s-a refuzat posibilitatea de a urma cursurile Institutului de Stat de Relaţii Internaţionale din Moscova. “Se putea merge la studii doar oficial şi pe linie militară, dar pentru asta trebuia să ai funcţie şi să ai o poziţie mai înaltă în armată. Filaret Moţco era doar locotenent şi i s-a respins cererea. După acest refuz, şi-a dat demisia din armată şi a plecat la studii la Moscova", susţine un fost ofiţer cu funcţie de conducere în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei. “Poate era prea bine pregătit pentru vremurile de atunci. Era foarte bun în domeniul de activitate, dar ştiţi cum era atunci: dacă erai prea deştept deranjai. Minorităţile nu erau bine privite în armată, dar pentru că avea un grad mic şi o funcţie de execuţie nu a fost verificat niciodată de către structurile de informaţii ale armatei", a mai declarat fostul ofiţer. (Mihai Şoica) Un nou episod al „războiului religiilor” Pe 20 martie, în Florida, într-o zi ce nu anunţa nimic spectaculos, micul grup creştin Dove World Outreach Center s-a reunit pentru a asista la "procesul" intentat cărţii sfinte a musulmanilor. În faţa unei audienţe de doar 30 de oameni, "juraţii" au avut nevoie de opt minute pentru a găsi Coranul "vinovat" de crime împotriva umanităţii.

Pastorul Wayne Sapp a îndeplinit "sentinţa" şi a incendiat pe loc cartea. Oamenii prezenţi la faţa locului au ţinut să surprindă cu aparatele foto momentul în care Coranul, ţinut timp de o oră în kerosen, a luat foc.

Evenimentul a fost în mare parte ignorat, câteva instituţii de presă au difuzat însă ştiri. Agenţia France Presse a oferit textul citat de cele mai multe publicaţii. În text, declaraţii ale martorilor oculari. "Din punctul meu de vedere, aceşti oameni (musulmanii - n.r.) sunt precum monştrii. Îi urăsc", a spus Jadwiga Schatz, prezentă la faţa locului pentru a susţine judecarea Coranului.

Un pastor cu putere de convingere

Procesul şi execuţia Coranului s-au petrecut sub atenta supraveghere a pastorului evanghelist Terry Jones, un declarat duşman al Islamului, care s-a bucurat destul timp de atenţia presei din întreaga lume. Anul trecut, în toiul gloriei sale, au apărut amănunte despre viaţa dusă în Germania. Jones, născut în Missouri, şi-a găsit vocaţia de pastor în Germania, în Koln mai exact, unde a şi fondat o biserică la începutul anilor 80. Pastorul a condus grupul numit Comunitatea Creştină din Koln până în 2009, când a fost alungat chiar de membrii congregaţiei. Motivul: radicalismul său, scrie Der Spiegel.

În ciuda stilului său autoritar, sau probabil datorită acestuia, carismaticul pastor american şi-a extins congregaţia până la 800-1.000 de oameni, potrivit lui Andrew Schäfer, un oficial al Bisericii Protestante însărcinat cu monitorizarea sectelor din regiune.      

Stephan Baar, unul dintre actualii lideri ai grupului, a declarat pentru agenţia de ştiri DPA că Jones instaurase un "climat de teamă" şi că cerea doar "supunere oarbă". Din descrierile membrilor congregaţiei reiese portretul unui abuzator. Jones şi soţia sa se pretindeau trimişi de Dumnezeu şi susţineau că orice opoziţie la solicitările lor este o crimă împotriva lui Dumnezeu.

Se presupune că soţii Jones au folosit această poziţie pentru a le cere membrilor grupului bani. Enoriaşii mai erau nevoiţi să muncească în "instituţiie caritabile" ale grupului, magazine care se ocupau cu vânzarea şi distribuirea de haine şi mobilă la mâna a doua, potrivit The Guardian.

În cele din urmă, membrii grupului au pus punct situaţiei şi l-au expulzat pe Jones din biserică. Fără pastorul american, congregaţia din Koln a făcut implozie - mai are acum doar 80 de membri activi, spune Schäfer. Acasă, peste ocean, noua congregaţie a lui Jones, Dove World Outreach Center, este şi mai mică, are maxim 50 de persoane.  Împotriva Islamului Predicile lui Jones împotriva Islamului începuseră deja din Germania. Unii membri ai grupului începuseră să nu mai ajungă la predici deoarece se temeau că vor fi atacaţi de musulmani. În SUA, pastorul a menţinut cursul.  În 2010, el a publicat o carte numită "Islamul este al diavolului", în care afirmă că Islamul promovează violenţa şi susţine că musulmanii vor să instaureze sharia în SUA. 

Jones a provocat un scandal internaţional anul trecut, cu propunerea sa de incendiere a Coranului pe 11 septembrie, în ziua ce comemora atentatele din SUA din 2001. A renunţat temporar la intenţii, nu înainte de a-şi atrage condamnări din partea preşedintelui SUA Barack Obama şi a altor membri ai administraţiei. Intenţia sa de a participa la un eveniment organizat de o grupare naţionalistă xenofobă din Albion nu a fost văzută cu ochi buni de autorităţile de la Londra, care i-au interzis intrarea pe teritoriul britanic.

Precedentul "Newsweek"

Criticii lui Jones au avertizat că incendierea sau batjocorirea cărţii sfinte musulmane ar putea avea urmări imprevizibile. Exista un precedent. În 2005, o notiţă a revistei "Newsweek" a precizat că o ediţie a Coranului ar fi fost aruncată în toaletă de soldaţii americani de la centrul de detenţie Guantanamo. "Newsweek" a retractat ulterior ştirea, fără folos însă.

Notiţa a stârnit proteste violente în lumea musulmană în acel an, în special în Afganistan, unde cel puţin 15 persoane şi-au pierdut viaţa.

Răspunsul musulman

Acelaşi tipar a funcţionat zilele trecute. La mai puţin de două săptămâni, vineri, pe 1 aprilie, gestul simbolic din Florida a creat un adevărat cutremur în Afganistan. Cel puţin 14 oameni, dintre care 7 angajaţi ai Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), au fost ucişi de protestatarii musulmani nemulţumiţi de arderea Coranului. Printre victime - Filaret Moţco, un român, funcţionar al ONU, un suedez, un norvegian şi patru nepalezi.

Protestele au izbucnit după rugăciunea de vineri şi au pornit din faţa Moscheei Albastre din oraşul afgan Mazar-i-Sharif. Trei molahi în frunte cu Mohammed Shah Adeli, nemulţumiţi de atacul asupra cărţii sfinte musulmane, au îndemnat mulţimea să iasă în stradă şi să răzbune gestul. Pentru că nu au găsit americani pe care să-şi verse furia, protestatarii au luat în vizor un alt simbol al intruziunii Occidentului în Afganistan - misiunea ONU, scrie "New York Times".

Protestele au continuat sâmbătă şi duminică în Afganistan, la Kandahar, unde cel puţin 11 oameni, în special manifestanţi, au fost ucişi. Incidentele ar putea ameninţa planul NATO care doreşte să cedeze autorităţilor locale controlul asupra securităţii unor regiuni.

Condamnări şi acuzaţii

Pastorul Jones a declarat sâmbătă că nu se simte responsabil de violenţele din Afganistan şi a acuzat "elementele radicale islamiste care caută o scuză pentru a-şi justifica violenţa". Şeful misiunii ONU din Afganistan, Staffan de Mistura, l-a acuzat însă în mod direct pe Jones de declanşarea violenţelor, prin "gestul nebunesc de incendiere a sfântului Coran".

La Washington, preşedintele american Barack Obama a apreciat că incendierea Coranului este un act "de extremă intoleranţă şi sectarism", dar a subliniat, totodată, că "uciderea unor oameni nevinovaţi în semn de răzbunare este un afront adus decenţei şi demnităţii umane".

Ieri, preşedintele afgan Hamid Karzai le-a cerut lui Obama şi Congresului SUA "să condamne cu claritate acest gest şi să ia măsuri ca asemenea acte să nu se mai repete în viitor". O solicitare greu de mulţumit. Pastorul Jones a anunţat în aceeaşi zi că la următorul proces pus în scenă în Florida, judecat va fi Mahomed.

ANTI-ISLAM. Pastorul Terry Jones a supervizat incendierea Coranului FOTO: REUTERS

FĂRĂ PRECEDENT

Atacul brutal asupra misiunii ONU

Reprezentantul special al secretarului general al ONU în Afganistan, Staffan de Mistura, a explicat circumstanţele atacului de vineri de la biroul ONU de la Mazar-i-Sharif, soldat cu moartea a şapte angajaţi străini ai ONU, printre care şi românul Filaret Moţco.

Vineri, după rugăciune, între 2.000 şi 3.000 de persoane au început să manifesteze paşnic în marele oraş din nordul Afganistanului împotriva arderii Coranului, notează Agerpres, care citează AFP. Consulatul american era închis în ziua de odihnă musulmană şi cortegiul s-a îndreaptat spre Unama, misiunea ONU din Afganistan.

Acolo, manifestaţia a luat o turnură violentă. Un mic grup de "insurgenţi", estimat între 7 şi 15 persoane, potrivit lui de Mistura, unii dintre ei înarmaţi, s-a infiltrat în mulţime. Unii dintre ei au incitat mulţimea scandând sloganuri, iar alţii au aruncat pietre spre complexul ONU, urmaţi în scurt timp de ceilalţi manifestanţi.

Poliţia, care nu a instalat un cordon de securitate care să-i împiedice pe manifestanţi să se apropie de clădire, s-a dovedit incapabilă să ţină sub control mulţimea. Soldaţii nepalezi Gurkha, care păzeau incinta, aveau instrucţiuni să nu deschidă focul asupra civililor şi în scurt timp nu au mai reuşit să intervină.

Mulţimea a luat cu asalt complexul. În interior se aflau doi angajaţi afgani, şase gărzi nepaleze şi patru angajaţi civili europeni ai ONU: şeful biroului, un rus, un norvegian de 53 de ani consilier pe probleme de poliţie, românul Moţco Filaret şi un suedez de 33 de ani care se ocupa de drepturile omului. "Veniseră la serviciu, chiar dacă era vineri", a explicat de Mistura.

Cei patru europeni s-au grăbit spre "buncăr", o încăpere securizată. Uşa buncărului nu a rezistat însă unei mulţimi înarmate cu topoare şi cu "tot ce-i pica în mână", potrivit oficialului ONU.

Odată intraţi manifestanţii, primul care i-a întâmpinat a fost şeful biroului, un foarte bun vorbitor al dialectului dari, care a încearcat să le distragă atenţia atacatorilor, în timp ce ceilalţi trei colegi se ascundeau în întunericul încăperii, rămasă fără curent din cauza incendiului declanşat de protestatari. Lovit cu brutalitate, şeful biroului a reuşit să-i convingă pe agresori că este musulman şi a fost lăsat să plece. Câţiva protestatari, probabil insurgenţii infiltraţi, au inspectat camera cu lămpi electrice şi i-au găsit şi pe ceilalţi trei.

Aceştia au fost ucişi "unul câte unul", în timp ce încercau să scape, "în trei locuri diferite" din complex, potrivit lui de Mistura. Unul dintre ei, deja rănit, a primit o lovitură fatală de cuţit la gât. Totuşi, nimeni nu a fost decapitat, aşa cum a declarat iniţial un purtător de cuvânt al poliţiei. Patru soldaţi nepalezi care încercau să-i apere au fost şi ei omorâţi.

FURIE. Mii de afgani au protestat vineri în oraşul Mazar-i-Sharif, înainte de a ataca sediul misiunii ONU FOTO: REUTERS