Agricultorii români fac lobby la ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, susţinând cultivarea plantelor modificate genetic (OMG), despre care cred că vor conduce la ieftinerea alimentelor.

Agricultorii români ar vrea să poată cultiva organisme modificate genetic (OMG), mai ales că România importă asemenea plante din toată lumea. În România este permisă cultivarea doar a unei varietăţi de porumb modificat genetic, MON 810, însă produse de acest tip sunt importate.

În vreme ce organizaţiile de mediu se străduiesc să obţină interzicerea culturilor de organisme modificate genetic, miniştrii agriculturii din UE vor discuta săptămâna viitoare despre acordarea unei libertăţi mai mari statelor membre în ceea ce priveşte aprobarea sau interzicerea OMG-urilor.

Dacă li s-ar da voie să cultive şi soia modificată genetic, susţin fermierii, atunci agricultura ar putea scoate ţara din criză, iar gradul de poluare ca urmare a folosirii pesticidelor şi ierbicidelor ar fi mai mic.

"La un hectar însămânţat cu soia normală, aplic 5-6 tratamente fitosanitare, însemnând cam 24 de kilograme de chimicale la hectar. Aceste produse sunt agreate în UE. La un hectar cultivat cu soia ameliorată genetic, aplic 1-4 kilograme de chimicale", spune Culiţă Tărâţă, unul dintre cei mai mari agricultori din ţară. Deputatul controlează Insula Mare a Brăilei.

Recolte duble, cu ajutorul irigaţiilor

În ceea ce priveşte productivitatea, atât Culiţă Tărâţă, cât şi Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România, şi preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), Nicolae Sitaru, susţin că OMG ar putea face din România un jucător important pe piaţa cerealelor. De pe un hectar cultivat cu soia normală, neirigat, se obţine o recoltă de circa o tonă.

Dacă fermierul are sistem de irigaţii şi foloseşte seminţe ameliorate, recolta poate fi dublă, potrivit liderului LAPAR. În cazul porumbului, producţia ar creşte de la 3-4 tone, cât este media la nivel naţional, la 6-7 tone/hectar, în cazul unui teren neirigat, şi la peste 10 tone/hectar, dacă suprafaţa este irigată.

Importuri mari şi mâncare scumpă

Crescătorii de animale importă şrot de soia modificată genetic din alte ţări, cum ar fi SUA, Brazilia sau Argentina, care dictează preţul pe piaţa internaţională.

"De ce să importăm dacă putem cultiva şi noi aceste cereale? Ca agricultori, cerem Ministerului Agriculturii să iasă din starea de pasivitate şi să hotărască, împreună cu oamenii de ştiinţă, dacă e bine sau nu să se cultive aceste plante", a adăugat Nicolae Sitaru.

Cererea de porumb şi de soia pentru producţia de bioetanol şi biodisel a crescut, iar China a devenit un mare consumator de soia, astfel că preţul la cereale s-a majorat.

"Dacă în urmă cu câţiva ani porumbul se vindea cu 80 de dolari/tonă, acum clienţii oferă 200 de dolari şi nu au de unde să îl cumpere. Europa va avea o mare problemă din această cauză. Nu poţi să produci alimente ieftine cu cereale scumpe", subliniază Ilie Van, care consideră că fiecare stat european ar trebui să aibă dreptul de a decide singur în materie de OMG.

Totuşi, dacă în România s-ar cultiva soia normală pe terenurile nelucrate nu ar mai fi nevoie de introducerea culturilor modificate genetic, spun ecologiştii. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, va discuta astăzi această problemă în emisiunea "Evenimentele zilei", de pe B1TV.

• Război în guvern încolţit din plante modificate genetic
• Valeriu Tabară, contestat de ecologişti: ''Nu cultivăm organisme modificate genetic din mizeria unora''

CONTROVERSE

Europenii nu interzic plantele modificate, dar nici nu le cultivă

La nivel internaţional, părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte cultivarea plantelor modificate genetic. De exemplu, politicienii germani susţin OMG-urile, deoarece cultura lor ar contribui la creşterea economică, dar populaţia nu priveşte cu ochi buni o astfel de măsură.

Ecologiştii, reprezentanţi ai agricultorilor şi ai opoziţiei au protestat vehement faţă de cultivarea cartof modificat genetic (varietatea Amflora, aprobată de UE) în Germania. Prima cultură de acest tip a fost înfiinţată anul acesta. În iulie, un hectar cultivat cu Amflora a fost devastat, iar autorităţile au fost nevoite să intervină pentru a preîntâmpina acţiuni similare.

La începutul acestei luni, fermierii au demarat recoltarea de pe cele 14 hectare cultivate cu Amflora, informează gmo-compass.org. Între timp, compania BASF, cea care a creat hibridul Amflora, vrea să obţină din partea UE avizul pentru cultivarea unei noi varietăţi de cartof, denumit Amadea.

Opinia publică, mai puternică decât politicienii

Şi în Austria, populaţia se opune cultivării de OMG, iar guvernul nu a avut altă alternativă decât să interzică o serie de varietăţi considerate inofensive de UE. Până acum, nu au fost înfiinţate culturi comerciale de plante modificate genetic. Grecia a interzis chiar şi OMG-urile aprobate de UE, astfel că în statul peninsular nu au fost înfiinţate nici culturi comerciale, nici culturi experimentale.

Spre comparaţie, autorităţile şi opinia publică din Finlanda sunt mai deschise culturilor de plante ameliorate, însă nicio cultură comercială de acest tip nu a fost înfiinţată, aceasta datorându- se şi climei nefavorabile.

În Ţara Lalelor, majoritatea olandezilor susţine cultura OMG, la fel şi politicienii. Cei care se opun ştiu însă să-şi facă auzită vocea. Unul dintre cei mai vechi cultivatori de OMG din Uniunea Europeană e Spania. Prima cultură comercială de porumb modificat fiind înfiinţată în 1998.

SUA se împart în două

În Statele Unite, cultura plantelor modificate are şi adepţi, dar şi critici. În octombrie, aproape 600 de retaileri vor celebra "Luna fără OMG". Totuşi, în supermarketurile americane vor ajunge în curând şi primii somoni modificaţi genetic. Potrivit producătorilor, aceştia nu au un impact negativ asupra consumatorilor şi cresc de două ori mai repede decât cei normali. DEZBATERE EVZ: Ţi-ai hrăni copiii cu organisme modificate genetic?