Femeile musulmane și pasiunea interzisă pentru sport
- Simona Mătieș
- 19 iunie 2011, 10:13
Deși mulți atleți germani de top provind din familiile imigranților, foarte puține fete și femei musulmane practică un sport, pentru că părinții lor percep cultura occidentală ca pe o amenințare.
Părinții musulmani încearcă să-și țină fiicele departe de cluburile atleților. Există rare excepții, când tinerele musulmane sunt încurajate să participe la competiții și inițiatorii acestor proiecte încearcă să explice modul în care sportul le poate schimba, în bine, viața. Săptămânalul german ”Der Spiegel” relatează povestea unor fete musulmane care au avut curaj să se înscrie în astfel de cluburi, să pozeze cu o minge de baschet sub braț, cu eșarfă pe cap, într-un loc unde li s-a interzis să intre: sala de sport. Sara K., tânăra de 20 de ani, care a pozat pentru publicația germană, a încercat să zâmbească atunci când a stat de vorbă cu ziariștii, dar anticipa cu teamă la reacția pe care o va avea tatăl ei, un om violent, născut în Algeria. Mama Sarei este nemțoaică, dar s-a convertit la islam și nu dorește ca fiica ei să facă sport de performanță, pentru că nu este un lucru ”potrivit” pentru o tânără din islam. Diferențe culturale În ciuda dorinței părinților ei, Sara joacă fotbal și baschet, în secret, de mulți ani. Atunci se simte cel mai bine - se simte eliberată de orice presiune și de orice prejudecată. Acum, însă, a decis că nu vrea să se mai ascundă, în definitiv, sportul este o activitate perfect normală pentru o fată de vârsta ei și speră ca părinții ei să accepte acest lucru. ”Vreau să fiu liberă”, spune tânăra. Sportul are în general o imagine pozitivă în Germania, este considerat benefic pentru sănătatea fizică și psihică, formează caractere. Cluburile sportive sunt considerate ”stâlpi ai societății”, pentru că sunt locuri unde se îmbină competitivitatea și fair-playul. Sportul nu e pentru femei Majoritatea tinerelor musulmane sunt învățate că sportul nu este pentru femei. În schimb, 68% dintre tinerii turci, de 15 ani, sunt implicați în activități sportive și peste 30% dintre membrii echipei naționale de juniori la fotbal provind din familii turcești. Băieții musulmani practică arte marțiale, box, lupte, dar fetelor li se spune adesea că exercițiile fizice sunt o pierdere de vreme. În special tații, din familii sărace și needucate, consideră clubul sportiv un loc mult prea libertin, unde fetele lor n-au ce căuta. Este un exemplu al dificultăților de adaptare și integrare în societate a imigranților musulmani, cu viziuni diferite asupra vieții. Potrivit unui studiu din 2009, realizat de Universitatea Tehnică din Dortmund, doar 20% dintre fetele turcoaice, cu vârsta de 15 ani, fac sport, comparativ cu 42% dintre tinerele germane de aceeași vârstă. Sursa foto: ”Der Spiegel” Totuși, cele 1.200 de eleve ale liceului Carl-von-Ossietzky din Kreuzberg, venite aici din întreaga lume, au ca materie obligatorie în școală sportul. Părinții au acceptat ca fetele să facă ore de sport cu anumite condiții – de exemplu, orele să fie separate pentru fete și băieți, din clasa a 7-a până în a 10-a, după care se consideră că sunt suficient de maturi pentru a ”reflecta la anumite probleme”. În secret Așa se face că de multe ori elevele le spun părinților că participă la ore suplimentare de matematică și, de fapt, sunt înscrise la cluburi de fotbal sau baschet și iau parte la diverse concursuri, iar profesorii sunt de partea lor. Membrii consiliului de administrație al școlii spune că aceasta este cea mai bună abordare. ”Vrem ca fetele să aibă șansa de a se bucura de viață” În Islam, nu există cultura sportului de masă. În Turcia, țara musulamană cu cel mai mare succes la Olimpiadă, doar 2% din populație face parte dintr-un club sportiv, comparativ cu 34% în Germania. Totuși, încetul cu încetul aceste obiceiuri ar putea să se schimbe în sânul comunităților musulmane care trăiesc în Occident. Cupa Mondială la Fotbal Feminin începe la final de iunie, în Germania, iar una dintre jucătoarele echipei de fotbal este Fatmire Bajramaj, o tânără de 23 de ani, a cărei familie a venit în Germania din Kosovo.