Femeile, bune de şefi

Femeile, bune de şefi

Abilităţile de comunicare şi organizare superioare ale femeilor s-au dezvoltat încă din preistorie, explică antropologii.

Intuiţia şi capacitatea de a gândi pe termen lung fac din femei candidatele ideale pentru posturile de conducere, susţine antropologul american Helen Fisher, citată de BBC News. Într-un discurs susţinut la Forumul Economic Mondial de la Davos, Helen Fisher a explicat că, într-o firmă, femeile şi bărbaţii se completează reciproc, cei din urmă fiind obişnuiţi să gândească liniar şi, în majoritatea cazurilor, pe termen scurt.

„A avea doar femei sau doar bărbaţi în echipa ta este ca şi cum ai sări într-un picior în loc să mergi“, spune Fisher, antropolog la Universitatea Rutgers. Ea atrage atenţia că înţelegerea modului în care se dezvoltă şi funcţionează creierul bărbaţilor şi cel al femeilor îi poate ajuta foarte mult pe patroni să angajeze persoanele potrivite, să îmbunătăţească rezultatele muncii în echipă şi chiar să crească profitul propriilor companii. Nivelul testosteronului face diferenţa

Potrivit lui Helen Fisher, testosteronul este cel care face diferenţa. Bărbaţii au un nivel al testosteronului ridicat, de unde şi predilecţia lor pentru gândirea analitică, în timp ce femeile excelează la capitolul planificare. Ele acordă mai mult timp strângerii de date şi informaţii utile, precum şi analizării contextului atunci când au de îndeplinit o anumită sarcină de serviciu, motiv pentru care sunt mai buni investitori.

Diferenţele sunt vizibile chiar şi în dormitor, unde bărbaţii sunt mai concentraţi asupra a ceea ce fac, în timp ce reprezentantelor sexului frumos le poate fi uşor distrasă atenţia. Nivelul testosteronului poate fi determinat printr-o metodă simplă, a afirmat Helen Fisher. Astfel, nivelul este cu siguranţă foarte ridicat dacă o persoană are degetul inelar mai mare decât arătătorul, ceea ce se întâmplă adesea în cazul bărbaţilor, a explicat antropologul din Statele Unite.

îNAPOI ÎN MATRIARHAT

Abilităţi dobândite în preistorie Statutul femeii în preistorie era diferit de cel din vremurile noastre. „Familiile cu venit dublu reprezentau regula şi femeile asigurau 60-80 la sută din masa de seară“, susţine Fisher. Ulterior, inventarea plugului a făcut ca muncile agricole să devină principala activitate umană, „iar raportul de putere“ s-a schimbat. Abia după Primul Război Mondial, femeile au reintrat cu adevărat în câmpul muncii şi şi-au redobândit statutul social. Considerate mai buni comunicatori decât bărbaţii, ele au avut numai de câştigat de pe urma faptului că de-a lungul timpului au avut sarcini diverse.

Printre acestea s-a numărat creşterea copiilor şi se ştie că limbajul este unul dintre instrumentelecheie în relaţiile cu micuţii, care pot fi uşor puşi la punct cu o mustrare sau încurajaţi cu o vorbă bună. „Cum statutul femeii este în ascensiune din nou, nu facem altceva decât să ne îndreptăm spre un stil de viaţă pe care l-am avut acum un milion de ani“, concluzionează antropologul Helen Fisher. Ea a ţinut să precizeze că nu este nicidecum o feministă, ci un om de ştiinţă care a reuşit să înţeleagă diferenţele dintre sexe.

Ne puteți urmări și pe Google News