Justitie
Federația Română de Rugby a pierdut în instanță disputa privind administrarea stadionului Arcul de Triumf
Stadionul Arcul de Triumf. Sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Curtea de Apel București (CAB) a respins acțiunea Federației Române de Rugby (FRR) împotriva HG 882/2022, actul prin care stadionul Arcul de Triumf a trecut în administrarea statului ca bun de interes public național.
Instanța a confirmat legalitatea hotărârii de guvern privind trecerea stadionului în domeniul public. Federației Române de Rugby, învinsă în instanță
Federația Română de Rugby a pierdut procesul prin care a contestat Hotărârea de Guvern nr. 882/2022, act normativ care a stabilit trecerea stadionului Arcul de Triumf în administrarea statului, ca parte a Complexului Sportiv Național „Arcul de Triumf” București.
În data de 5 mai 2026, Curtea de Apel București a respins cererea formulată de federație. Decizia a fost pronunțată în noul ciclu procesual, după ce dosarul fusese anterior retrimis spre rejudecare de instanța supremă.
„Solutia pe scurt: Respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie accesorie ca neîntemeiată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi, 05.05.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, au stabilit magistrații.
Minge de rugby. Sursa foto: Freepik
Guvernul a decis în 2022 înființarea complexului sportiv și schimbarea regimului juridic
Hotărârea contestată a fost adoptată în vara anului 2022, de Guvernul condus de Nicolae Ciucă, la propunerea ministrului Sportului de la acea dată, Eduard Novak. Actul prevedea înființarea Complexului Sportiv Național „Arcul de Triumf” și declararea acestuia ca bun de interes public național.
Stadionul, aflat pe Bulevardul Mărăști din Sectorul 1 al Capitalei, era administrat anterior de Federația Română de Rugby. Modernizarea arenei fusese realizată din fonduri publice, prin Ministerul Dezvoltării și bugetul Ministerului Tineretului și Sportului.
În documentele oficiale, schimbarea administrării a fost justificată „pentru o administrare mai eficientă a imobilului”.
Federația Română de Rugby a contestat decizia și a invocat drepturi stabilite anterior
La scurt timp după adoptarea hotărârii de guvern, Federația Română de Rugby a reacționat public și a anunțat demersuri legale. Reprezentanții federației au transmis că „își rezervă dreptul de a lupta împotriva acestui abuz prin orice fel de mijloace, începând de la acţiuni în instanţă, continuând cu acţiuni de protest ale echipelor care vor fi văduvite de a folosi stadionul nostru legendar şi până la campanii de strângere de semnături din partea românilor”.
Acțiunea în instanță a fost depusă pe 11 iulie 2022 la Tribunalul București. Federația a cerut obligarea Ministerului Sportului să respecte un protocol semnat în 2018 și să inițieze procedurile pentru acordarea folosinței gratuite a stadionului pe o perioadă de 49 de ani.
De asemenea, a fost invocat Ordinul nr. 990/2019, care prevedea inițierea demersurilor administrative pentru transferul dreptului de utilizare către federație.
Judecătorii au stabilit că interesul public prevalează asupra folosinței exclusive
Instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată, arătând că hotărârea de guvern a modificat regimul juridic al imobilului. Stadionul a trecut din domeniul privat al statului în domeniul public și a fost declarat bun de interes public național.
Judecătorii au concluzionat că această schimbare exclude posibilitatea acordării folosinței gratuite în forma solicitată de federație. Totodată, au subliniat că existența unor acte anterioare, precum protocolul din 2018 sau ordinul ministerial din 2019, nu poate prevala în fața unui act normativ adoptat ulterior de Guvern.
Instanța a reținut că noul statut al stadionului pune în prim-plan interesul public. În aceste condiții, utilizarea arenei nu este limitată exclusiv la Federația Română de Rugby.
Decizia a ținut cont și de modificările aduse complexului, inclusiv construirea unui teren de fotbal, a anexelor aferente și a unui muzeu, elemente care presupun accesul unei categorii mai largi de utilizatori.
Procesul continuă cu posibilitatea formulării unui recurs
După rejudecarea cauzei, Curtea de Apel București a menținut aceeași concluzie, respingând cererea federației și pe cea de intervenție accesorie.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
