In sedinta de plen din 14 mai s-a pus cruce tuturor eforturilor depuse pentru aflarea adevarului.

A Adevarului, nu a celui agreat de DNA.

Astfel, 11 din cei 19 chemati sa vegeheze asupra bunului mers al trebilor judecatoresti au votat impotriva oricaror incercari de a aduce la lumina dimensiunea reala a abuzurilor comise in numele asa-zisei lupte anticoruptie.

Deloc de neasteptat, ministrul Justitiei, ale carui iesiri in sedintele cu procurorii cei independenti se rezuma la promisiunea ferma de desfiintare a SIIJ, dl. ministru deci, a votat impotriva tuturor propunerilor care ar face curatenie in mlastina numita anticoruptia din justitie.

Marea, imensa dezamagire se numeste Corina Corbu.

Dupa ce a stat pe tusa din cauza manevrelor DNA aproape 4 ani, a fost numita presedinte ICCJ cu toate sperantele de mai bine si de normalizare ale unui corp profesional adus la tacere, doamna Corbu a votat cot la cot cu procurorii, ministrul Justitiei si cei trei judecatori admiratori ai sistemului represiv, adica Mateescu, Chis si Balan.

Niciodata nu vom avea o justitie independenta, deci nu vom avea o democratie reala.

Cat timp bugetul instantelor este in curtea politicului, instanta suprema si CSM refuzand cu obstinatie cererile judecatorilor de preluare a bugetului.

Cat timp nu se va sti dimensiunea reala a dezastrului numit implicarea DNA si SRI  in justitie.

Cat timp nu se va sti cati judecatori si procurori onesti au fost interceptati, santajati, obligati sa dea solutii la comanda.

Actualul CSM este o imensa dezamagire.

Dupa mandatele celor doua reprezentante ale ICCJ, in care nu s-a intamplat mai nimic, a venit anul doamnei Savonea, in care s-a vazut, pentru prima data cu claritate, politizarea acestei institutii, ruptura clara de tot ce inseamna justitie curata  si virarea nesanatoasa spre servicii.

Mandatul actualului presedinte abunda de gafe, circulare comunistoide, reveniri si precizari la solicitari ridicole.

De  la balbele cu listele cauzelor ce se pot judeca pe starea de urgenta la ordinul dat jandarmilor de a arunca cu termometru in fata cetateanului, totul e sub semnul lipsei de profesionalism si a diletantismului.

Cu instante care urla dupa rigoare in regulamente, buget suficient, scheme complete de personal si mai ales respectarea independentei, CSM este din ce in ce mai evident o institutie absolut inutila pentru sanatatea justitiei.

Fara nico reactie in scandalul politic versus CCR, fara nicio reactie in  fata abominabilei incalcari a procedurilor de catre CEDO, cu o apetenta evidenta pentru securisme in ingroparea adevarului, CSM nu mai este de mult un garant al independentei justitiei ci cel mai aprig sustinator al dependentei de politc.