Evenimentul Zilei > Politica > Fără taxe noi, 6% pentru Sănătate, 3 miliarde de euro pentru investiții. Programul de guvernare al Cabinetului Cîțu
Fără taxe noi, 6% pentru Sănătate, 3 miliarde de euro pentru investiții. Programul de guvernare al Cabinetului Cîțu

Fără taxe noi, 6% pentru Sănătate, 3 miliarde de euro pentru investiții. Programul de guvernare al Cabinetului Cîțu

Miercuri dimineață, premierul desemnat, Florin Cîțu, a depus la Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului lista miniștrilor cabinetului şi programul de guvernare schiţat pentru fiecare dintre cele 18 ministere.

„(…) Sistemul de sănătate românesc se află acum în faţa unei duble provocări, pentru că, pe lângă nevoia de reforme structurale, trebuie să răspundă crizei fără precedent cauzate de pandemia de COVID-19, a cărei durată nu poate fi estimată la momentul actual”, se arată în programul de guvernare. De asemenea, Guvernul Cîţu intenţionează elaborarea rapidă a unei noi legi a Sănătăţii, dar şi continuarea reorganizării instituţiilor publice din domeniu.

Deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate şi asiguratori pe modelul Pilonul 2 şi 3 de pensii reprezintă noutatea din acest program de guvernare. În acest context, statul îşi va menţine rolul de reglementator, finanţator şi chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS.

Aproape 3 miliarde de euro pentru investiţii

O sumă ce ajunge la cel puţin 2,8 miliarde euro şi care provine din fonduri europene prin Programul Operaţional Sănătate este prevăzută pentru construirea spitalelor regionale şi infrastructuri spitaliceşti noi cu impact teritorial major.

Noul Executiv îşi mai propune construirea a 10 spitale, inclusiv maternităţi, cu o valoare de 4 miliarde de lei, dar şi continuarea derulării programului de consolidări şi a altor lucrări de intervenţii pentru clădirile unităţilor sanitare. Planul este valabil pentru perioada 2021 – 2024. Alt obiectiv se referă la derularea proiectului „Consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19” din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare.

Noul Executiv va urmări şi încurajarea întoarcerii în ţară a cercetătorilor români ce activează în instituţii din străinătate prin granturi de excelenţă. Astfel se speră că vor fi asigurate continuarea şi dezvoltarea politicii de stimulare a medicilor (n.r. – medici de familie, medici specialişti, stomatologi) şi asistenţilor pe baza evaluărilor profesionale şi a criteriilor de eficienţă.

Nu a fost uitat nici vechea problemă legată de identificarea soluţiilor privind atragerea de personal de specialitate în zonele defavorizate şi mai puţin accesibile. De asemenea, recunoaşterea gărzilor ca vechime în muncă reprezintă un alt punct al programului de guvernare.

Apărarea, modernizarea şi cadrul legal

Dezvoltarea unui cadru legal care să asigure modernizarea, operaţionalizarea şi gestionarea eficientă a priorităţilor reprezintă principalul obiectiv pe termen mediu în domeniul Apărării. Guvernul va avea în vedere „consolidarea posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente”.

Astfel se doreşte descurajarea unei agresiuni împotriva României şi asigurării unui răspuns adecvat la provocările mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid. „Acţiunile destabilizatoare din proximitatea estică a României, derulate pe multiple paliere şi într-o manieră sincronizată, continuă să influenţeze şi să modifice situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, prin perpetuarea instabilităţii, întreţinerea conflictelor prelungite şi influenţarea parcursului european şi euro-atlantic al statelor din acest areal.

Astfel, sunt necesare cinci elemente esenţiale: capabilităţi de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, restartarea industriei de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa naţională, inclusiv bazată pe pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru Apărare”, se menţionează în document.

Printre altele, obiectivele pe termen mediu se referă şi la creşterea relevanţei strategice a României în cadrul NATO şi UE, precum şi la consolidarea parteneriatului strategic cu SUA. De asemenea, intensificarea cooperării bilaterale în domeniul apărări, continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilităţilor prin implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 şi a Planului multianual de înzestrare a Armatei României şi îmbunătăţirea cadrului normativ specific domeniului apărării şi calităţii vieţii personalului sunt alte priorităţi.

Corvetele multifuncţionale, o prioritate

Printre principalele linii de interes din programul de guvernare schiţat de PNL-USR PLUS-UDMR se numără demararea contractului „Corvete multifuncţionale” şi monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor offset asumate de furnizorul străin.

Totodată, se vrea contractarea unui al treilea sistem HIMARS în cadrul programului de înzestrare „Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare”, dar şi contractarea a şase sisteme radar de contrabaterie AN/TPQ­53. Această investiţie face parte din programul de înzestrare „Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare” şi derularea procedurii de achiziţie pentru „Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).

Derularea a două acorduri cadru pentru 2.902 platforme de transport şi 363 remorci şi semiremorci şi derularea contractelor subsecvente pentru achiziţionarea de rachete SPIKE ER se numără printre obiectivele din programul de guvernare destinat Apărării. Documentul se referă şi la iniţierea altor programe de achiziţii necesare îndeplinirii obligaţiilor asumate de România în cadrul procesului NATO de planificare a Apărării.

Evaluarea angajaţilor din sistemul public

Despre evaluarea angajaţilor din sistemul public, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a anunţat că se va face printr-un nou sistem care se regăseşte în programul de guvernare. La această soluţie s-a ajuns în contextul în care funcţionarii publici se evaluează între ei.

Noile proceduri de evaluare au fost concepute în coordonare cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, iar indicatorii de performanţă vor ţine de cont de experienţele cetăţenilor cu funcţionarii publici. „În acest moment, funcţionarii se evaluează între ei, parcurgând etape profund influenţate de formalism şi chiar subiectivism, funcţie de relaţiile de colaborare între şefi şi subalterni”, se menţionează în programul de Guvernare.

„România Educată e indispensabilă.”

În programul de guvernare schiţat pentru Educaţie, Cabinetul Cîţu îşi propune să susţină creşteri graduale, până în 2024, pentru finanţare acestui domeniu. Executivul consideră că fără educaţie, o ţară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea şi nici prosperitatea.

Se doreşte astfel implementarea viziunii dezvoltate în cadrul Programului Naţional „România Educată”, propus de preşedintele nu cu mult timp în urmă de Klaus Iohannis. Pentru reuşita acestui demers, Guvernul îşi propune să susţină creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea Educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării.

Programul de guvernare gândit de coaliţia formată din PNL, Alianţa USR PLUS şi UDMR pentru cele 18 ministere.

Sunt prioritare reforma carierei didactice, regândirea şi flexibilizarea formării iniţiale pe baze solide, formarea continuă, implementarea unor politici meritocratice de salarizare, schimbarea modului de evoluţie în carieră şi diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării abordărilor trans şi inter disciplinare. La fel sunt regândirea şi profesionalizarea guvernanţei sistemului de educaţie în concordanţă cu reforma administraţiei publice.

De asemenea, acelaşi lucru este valabil şi pentru crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educaţie, atât la nivel central, cât şi local, dar şi corelarea cu sistemul de finanţare. La fel de importantă este corelarea sistemului de evaluare la programele de evaluare standardizate internaţional care au scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiţi elevii să facă faţă provocărilor vieţii active sau vieţii educaţionale.

Alte obiective prioritare: digitalizarea procesului educaţional şi interconectarea bazelor de date, Wi-Fi Campus pentru toate şcolile şi universităţile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătăţirea competenţelor digitale atât pentru elevi, cât şi pentru profesori.

sursa: Agerpres

PAGINA ANTERIOARA

Publicat in categoriile: Politica
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: