Consiliul European a ajuns la un acord privind relaţia dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Obiectivul major al liderilor a fost păstrarea unităţii Uniunii Europene, deci evitarea Brexitului. Iar acordul va intra în vigoare numai dacă Marea Britanie va confirma oficial, pe baza unui rezultat pozitiv la referendum, că-şi păstrează statutul de membru al Uniunii Europene.

Dacă acest obiectiv strategic a fost atins, totuşi acordul a consemnat singularitatea şi excepţionalismul britanic – care a funcţionat încă de la intrarea regatului în UE, e adevărat, pe unele capitole – dar a creat şi un precedent periculos: soluţionarea unor probleme interne în interiorul unui stat membru, ba chiar a partidului de guvernământ, pe seama modificării tratatelor sau acordurilor Uniunii, a blocării funcţionării acesteia.

Precedentul a mai avut antecedente, dar nu de aceeaşi magnitudine. La validarea Constituţiei europene, a Tratatului Constituţional, Franţa şi Olanda au votat Non! şi Nei! tot din raţiuni interne, când politicile naţionale au dus la sancţiunea acordurilor europene.

Ulterior, Olanda a mai avut momentele sale de singularitate blocând diferite acţiuni ale Uniunii pe seama acordurilor încheiate la nivel guvernamental cu un partid euro-sceptic prezent în majoritate. De această dată, un asemenea acord dacă s-ar replica la nivelul statelor UE, prind eschiderea cutiei Pandorei, am avea 28 de individualităţi şi foarte puţină Europă, cu ceva valori comune şi fără spirit comunitar.

Dealtfel, deja momentele de criză au accentuat rolul Consiliului în detrimentul Comisiei, deci interguvernamentalismul în defavoarea comunitarismului, deşi alţii ar spune că a rămas dominantă legitimitatea alegerii democratice în faţa „puterii celor nealeşi”, cu referire la eurocraţia şi funcţionarii europeni.

Cea mai mare confuzie rămâne să planeze asupra problemelor legate de ajutoarele sociale. Avem aici două abordări publice, care sunt vizibil divergente. Preşedintele României a spus că a cerut ca acordul să respecte deplin drepturile cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie, dar a recunoscut că, prin modificarea ulterioară a legislaţiei europene, Marea Britanie va putea beneficia de un mecanism de salvgardare, care va limita accesul cetăţenilor Uniunii Europene la o „categorie restrânsă de prestaţii sociale necontributive”, prestaţii specifice numai pentru Marea Britanie.

De asemenea, cetăţenii români care lucrează deja pe piaţa muncii în Marea Britanie nu vor fi afectaţi de acest mecanism, ci doar eventualii lucrători care vor intra pe piaţa muncii din Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului. Cel de-al doilea mecanism va permite Marii Britanii “să indexeze” alocaţiile pentru copiii rămaşi acasă ai lucrătorilor din alte state membre ale Uniunii.

În schimb, David Cameron a declarat că, în ceea ce privește beneficiile sociale, vor fi restricții dure pentru imigranții din UE în a accesa sistemul de beneficii sociale. Marea Britanie va putea suspenda, timp de şapte ani, ajutoarele sociale pe care le acordă imigranţilor din Uniune, care vor veni pe teritoriu britanic după intrarea în vigoare a mecanismului, nu şi pentru cei care se află deja acolo(deci toate prestaţiile sociale, nu numai cele necontributive).

De asemenea, alocaţiile pentru copiii care nu şi-au urmat părinţii în Marea Britanie şi au rămas acasă vor fi reduse imediat pentru noii veniţi şi din 2020 pentru cei existenţi.

“Ne-am asigurat că imigranţii nu pot veni să ceară ajutoare sociale cât timp îşi caută de muncă. Dacă ei nu îşi găsesc de muncă în şase luni, atunci vor trebui să plece din Regat. Am stabilit această frână de urgenţă, iar imigranţii vor trebui să aştepte patru ani până când vor putea avea acces la serviciile sociale. Acest lucru va pune punct ideii că oamenii vor putea veni la noi să primească ceva gratis. Odată activată această frână, ea va fi în vigoare timp de şapte ani. De asemenea, am stabilit că imigranţii din Marea Britanie nu pot primi îndemnizaţii pentru copiii pe care i-au lăsat acasă”, a declarat Cameron.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk (foto),  a anunţat „progrese” în negocierile cu Londra asupra menţinerii Marii Britanii în  UE şi evitarea unui Brexit, dar a subliniat că “mai sunt  încă multe de făcut”. Pe de altă parte, Guvernul de la Atena condiţionează votul în favoarea acordului pentru menţinerea Marii Britanii în UE de garanţii ale altor state membre că nu vor închide frontierele cu Grecia înaintea reuniunii cu Turcia pe tema imigraţiei, din 6 martie.