FANTOMELE Revoluției. Revoluţia Română, confiscată de un revoluţionar de profesie şcolit la Moscova
- Roland Căt ălin Pena
- 21 decembrie 2018, 00:00
Născut pe 3 martie 1930 la Olteniţa ca fiu al unui ilegalist, Ion Iliescu s-a implicat de mic în viaţa politică. Utecist din august 1944. În 1948 a fost printre fondatorii Asociaţiilor Elevilor din România.
După studii de inginerie la Moscova, în 1956 a fondat Uniunea Asociaţiilor Studenţilor din România şi a participat la reprimarea focarelor anticomuniste care apăruseră în universităţi după revoluţia maghiară.
În anii 1967 – 1971, devine ministru pentru problemele tineretului, după care, timp de şase luni, a fost secretar al CC al PCR. Apoi este trimis vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, în anii 1971- 1974, şi preşedinte al Consiliului judeţean Iaşi, între 1974 şi 1979. În perioada 1979-1984 a lucrat la Consiliul Naţional al Apelor, iar din 1984 până în 1989 a fost directorul Editurii Tehnice. Considerat ca succesor al lui Ceauşescu, în special după semnalele date în acest sens de Europa Liberă, s-a aflat sub supravegherea Securităţii.
Memorandum CIA
Un memorandum înaintat şefului CIA, în aprilie 1986, îi indica drept posibili conducători ai României pe Ion Iliescu şi pe Constantin Olteanu, fost ministru al Apărării ceauşiste şi fost primar al Bucureştiului. Documentul este intitulat: „Zvonuri privind imixtiunile lui Gorbaciov”: „Rezumat: S-au întețit de la începutul acestui an speculațiile privind imixtiunile lui Gorbaciov pentru a influența succesorii lui Ceaușescu. În esență, zvonurile spun că Gorbaciov caută să îi sponsorizeze pe demnitarii (precum fostul ministru al Apărării Olteanu și Ion Iliescu, cândva un lider popular al tineretului, acum căzut în dizgrație) care teoretic ar putea deveni contra candidați pentru o conducere postCeau șeascu slăbită. Poveștile au rămas necoroborate...”.
În seara zilei de 22 Decembrie 1989, se află printre fondatorii Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi devine preşedinte al CFSN. La sfârşitul lunii ianuarie, s-a numărat printre fondatorii formaţiei politice FSN. În perioada februarie-mai 1990 este preşedintele CPUN. La 20 mai 1990 a fost ales preşedinte al României, reales în 1992. În decembrie 2000 a obţinut un al treilea mandat de preşedinte.
„Cine a tras în noi după 22?”
Evenimentele din România anilor ’89 -‘90 fac în prezent obiectul cercetărilor în două cauze penale, având ca obiect infracţiuni contra umanităţii. Este vorba despre Dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 şi Dosarul Mineriadei din iunie 1990, în ambele fiind acuzat, printre alţii, şi Ion Iliescu.
În Dosarul Revoluţiei niciunul dintre cei vizaţi nu a fost încă trimis în judecată. Prima parte a acestuia vizează fapte comise de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu şi alţi „fruntaşi” ai FSN între 22 şi 27 decembrie 1989, atunci când Consiliul FSN concentra atât puterea executivă cât şi pe cea legislativă. Ancheta ar trebui să răspundă la scandările celor care au ieşit în stradă, acum 30 de ani – „Cine a tras în noi după 22?”. A doua parte vizează evenimentele petrecute după 27 decembrie, mai exact după ce Iliescu a devenit şeful statului.
Dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată în 2017 şi se află pe rolul Înaltei Curţi. În acest dosar, Ion Iliescu nu s-a prezentat niciodată în faţa instanţei de judecată. Au făcut-o doar fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu, şi fostul şef al minerilor, Miron Cozma, care declara: „Acest proces se vrea tergiversat, probabil să moară Iliescu. Sau să mai dispară şi Petre Roman, să îşi ia elan în ţările spaniole. Au apărut mii de părţi civile. Pe motivaţia asta să vedeţi cât se va întinde procesul. O să dureze, dacă se va judeca vreodată, cel puţin 10 ani, pe motivaţia că vor fi audiate victimele şi se va întinde la nesfârşit. Eu vreau adevărul!”
Ambasada Poloniei: Iliescu şi Brucan au cerut intervenţia armatei sovietice
La 25 de ani de la evenimentele din decembrie, Ambasada Poloniei la Bucureşti a publicat mesajele trimise de diplomaţii polonezi despre situaţia de la Bucureşti, în timpul revoluţiei. Potrivit acestor documente, Ion Iliescu şi Silviu Brucan au vizitat Ambasada URSS şi au cerut ajutor din partea armatei sovietice, pentru ca aceasta să intervină în România. „La aniversarea a 25 de ani de la Revoluţia din 1989, publicăm pentru prima dată mesajele cifrate trimise de Ambasada Poloniei la Bucureşti legate de evenimentele care se desfăşurau atunci în România. Mesajele cifrate au fost transmise în zilele de 23-26 decembrie 1989 şi se găsesc în arhivele MAE din Varşovia. În scopul publicării, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la câştigarea independenţei, acestea au fost desecretizate”, se arăta în postarea de pe Facebook ambasadei. În primul mesaj, transmis pe data de 23 decembrie 1989, unul dintre diplomaţii polonezi relatează ceea ce i s-a spus de către un diplomat de la Ambasada URSSului la Bucureşti: „De la sovietici: În numele Frontului Salvării Naţionale, I. Iliescu şi S. Brucan au solicitat ajutor militar Ambasadei URSS, pentru că singuri nu se vor descurca. Fără să aştepte răspunsul, FSN a anunţat la TV că Ambasada a promis ajutorul. Răspunsul URSS: sunt gata să acorde orice fel de ajutor cu excepţia intervenţiei trupelor”. Pe 24, ambasada transmitea la Varşovia: „Până în prezent în numele FSN apare public numai preşedintele FSN, Ion Iliescu (el a solicitat Ambasadei USSR sprijin militar)”.