Editura Evenimentul si Capital

Fantomele Revoluției. Generalul-colonel Iulian Vlad a dat ordin Securității să nu tragă în români

Autor: | | 8 Comentarii | 10199 Vizualizari

La 29 de ani de la evenimentele care au dus la răsturnarea regimului comunist, „Evenimentul zilei” lansează Campania „Oamenii care au preluat puterea de la Ceauşescu”. Astăzi, vă prezentăm portretele şi faptele principalilor oameni din Securitate şi Armată care au pus umărul la înlăturarea cuplului Ceauşescu. Este vorba despre Iulian Vlad, Ştefan Guşă, Victor Atanasie Stănculescu şi Nicolae Militaru.

Generalul-colonel Iulian Vlad devine comandant al Securității în octombrie 1987, la o lună după evenimentele de la Brașov. Avea să joace un rol decisiv în 1989. Acum este o certitudine faptul că generalul Iulian Vlad avea informații vitale despre cum va evolua situația în Europa Răsăriteană, după cum, de altfel, îl și informase pe președintele țării, Nicolae Ceaușescu, încă de dinaintea întâlnirii Bush - Gorbaciov de la Malta (2-3 decembrie 1989).

Astăzi, și datorită publicării în „Evenimentului Zilei”, este cunoscut Raportul făcut de șeful Departamentului Securității Statului, generalul Iulian Vlad, președintelui țării, la 1 decembrie 1989, cu privire la planurile de reîmpărțire a lumii de către reprezentanții SUA și URSS, cu efecte directe asupra României.

De asemenea, în 18 decembrie 1989, prin informarea DSS intitulată „Rezumatul informaţiilor mai deosebite din telegrame“, se raporta cât se poate de clar că „În perioada următoare, guvernul român va fi supus la presiuni psihologice în scopul înlocuirii lui cu altul în care PCR să nu mai aibă rolul conducător. URSS şi Ungaria, prin intermediul radioteleviziunii, vor incita populaţia Transilvaniei la revolte împotriva guvernului de la Bucureşti. URSS va acţiona pentru a obţine sprijin în România, în direcţia «reactivării» unor români care au studiat în Uniunea Sovietică şi simpatizează cursul politic din această ţară“.

Foarte bine informat

Un reputat istoric, doctor Ion Constantin consideră că „şeful Securităţii era foarte bine informat, punând cap la cap toate informaţiile şi piesele lipsă într-un terifiant puzzle, care îl convingeau tot mai mult că KGB-ul îi pusese gând rău lui Ceauşescu”.

Ion Constantin amintește în acest sens și vizita lui Iulian Vlad la sediul unităţii care gestiona Arhiva Securităţii, din cadrul Centrului de Informații și Documentare (CID) al DSS (aflat în blocul Patriarhiei de lângă Biserica Krețulescu), de la începutul lunii august 1989. „Aici, şeful DSS a studiat dosarele şi întreaga documentaţie despre revoluţia maghiară din 1956, examinând cu multă atenţie, ceasuri întregi, albumele de fotografii ce reprezentau tricolorul maghiar cu stema comunistă decupată, precum şi scenele terifiante cu ofiţeri de securitate maghiari masacraţi de către revoluţionarii budapestani pentru că deschiseseră focul, fără ordin din partea superiorilor, asupra demonstranţilor”.

Cred că nu mai este un dubiu pentru nimeni că Securitatea, prin neimplicarea sa în stradă în timpul evenimentelor din decembrie a devenit una dintre coautoarele revoluţiei. Decizia fusese luată demult.

În octombrie 1989, potrivit unor mărturii ale foștilor membri ai serviciului de contraspionaj, conducătorii Securității la nivel național fuseseră înștiințați că se apropie momentul și li se transmisese prin viu grai ordinul generalului Iulian Vlad de a nu interveni.

La Timișoara „se petrece ceva deosebit”

Iulian Vlad rememorează ziua de 16 decembrie 1989, când are o întâlnire cu Nicolae Ceaușescu, la ora 14.00, în care însă nu se discută și despre ce se întâmpla și la Timișoara, ci numai despre vizita în Iran.

De abia la orele 18.00, Iulian Vlad a fost informat oficial, la sediul Ministerului de Interne, de către ofițerul de serviciu, că la Timișoara „se petrece ceva deosebit”, respectiv că un grup de persoane protestează față de evacuarea pastorului reformat Laszlo Tokes din casa parohială, care se petrecea conform unei hotărâri judecătorești date în favoarea Bisericii Reformate.

Este sunat de șeful Securității Timiș, colonelul Traian Sima, care îi oferă detalii. Se dovedește că situația era mai complexă și, după o convorbire telefonică avută cu Ceaușescu în cursul nopții, trage concluzia că acesta știa deja despre caz la întâlnirea de la ora 14.00, prin informări primite prin secția pentru probleme organizatorice a CC, de la Nicolae Mihalache și de la Ion Cumpănașu, șeful Departamentului Cultelor, care se aflau încă de dimineață la Timișoara, cât și de la prim-secretarul județului Timiș, Radu Bălan.

Ordonă generalului Emil Macri, șeful Direcției de contrainformații în sectoare economice, să formeze o grupă operativă cu care să plece chiar în acea seară la Timișoara. Sarcini principale: să se informeze și să raporteze cu exactitate asupra situației; să stabilească cu exactitatea dacă erau implicați și cetățeni străini (în special din Ungaria, Iugoslavia și URSS). În acea seară, Ceaușescu îi reproșează în două dialoguri telefonice (la 22.00 și 24.00) că nu l-a informat din proprie inițiativă asupra cazului.

L-a înfuriat pe Ceauşescu

A doua zi, 17 decembrie, la ora 9.00, se prezintă împreună cu ministrul de Interne, Tudor Postelnicu, la Cabinetul 1, unde cei doi îl găsesc calm pe Ceaușescu. După-amiaza urmează ședința CPEx și apoi Teleconferința. La ședința CPEx intră cu întârziere pentru a primi imediat acuzele lui Ceaușescu: „De ce Securitatea nu și-a făcut datoria la Timișoara? De ce nu s-a tras?”. Răspunsul oferit de șeful DSS – că nu a considerat necesar să se tragă – îl înfurie pe Ceausescu, acesta propunând în final destituirea lui Vlad și a miniștrilor de Interne și Apărare, respectiv Postelnicu și Vasile Milea. Patru membri CPEx se opun, ceea ce îl face pe Ceaușescu să declare că, dacă așa stau lucrurile, „să-și aleagă alt secretar general”. Renunță însă la demisia demonstrativă și anunță că va pleca, totuși, în Iran. În cursul Teleconferinței se dă anunțul că la Timișoara deja se trage.

21 decembrie 1989 a fost ziua hotărâtoare pentru căderea regimului. Cum s-a desfășurat programul șefului DSS în acele momente s-a mai aflat în ultimii ani. Confesiunile pe care mi le-a făcut personal corespund cu declarațiile date în mai multe rânduri și la distanțe de timp Comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989 sau cele mediatizate în ultimii ani, în urma aparițiilor sale publice alături de generalul Aurel Rogojan, la lansările cărților acestuia de mărturii, cercetări, analize și documente.

I-a propus lui Milea să-l „indisponibilizeze” pe Ceaușescu

În mod special a fost reținut faptul că în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 generalul Iulian Vlad i-a propus ministrului Apărării, generalul Vasile Milea, să-l „indisponibilizeze” pe Ceaușescu, respectiv să scoată cuplul Elena și Nicolae Ceaușescu din dispozitivul de la Comitetul Central, cerere refuzată de Milea, care trăia o cădere nervoasă, conform mărturisirilor lui Vlad. Ultima.

„I-am spus că nu puteam lăsa lucrurile aşa, că de fapt forţa este în mâna lui şi a mea. Eu stăpâneam lucrurile în sediu, iar el afară. Mi-a spus clar, dragul meu, nu pot, nu mai sunt în stare”, afirma Vlad în fața Comisiei senatoriale Decembrie 1989.

La ora 6 a dimineții lui 22 decembrie, Iulian Vlad ordona din nou ca nici un membru al trupelor de securitate „sub nici un chip să nu execute foc”, de data aceasta „asupra celor care, din informațiile certe pe care le aveam, urmau să vină în Piața Palatului” și „să deschidă porțile CC-ului”.

Rezumatul generalului Rogojan

Unul din cei mai apropiați oameni ai săi, gen. brg. Aurel I. Rogojan rezumă:

(1) premerător evenimentelor a interzis uzul de armă de către efectivele Departamentului Securității Statului, iar în dimineata zilei de 22 decembrie a solicitat și Inspectoratului General al Miliției să emită un ordin în acest sens;

(2) și-a dezarmat toate forțele luptătoare din subordine, inclusiv deținătorii de armament individual, dispunând securizarea și sigilarea locurilor de păstrare a armamentului și muniției;

(3) a interzis, din faza incipientă a evenimentelor, orice fel de intervenție sau prezență a Securității în mișcările de stradă,

(4) informat fiind de generalul Ștefan Gușă că se află în legătură telefonică cu Ferenc Karpati, ministrul Apărării al Ungariei, apoi cu Comandamentul Militar Unificat al Tratatului de la Varșovia, care doresc confirmarea cererii de ajutor militat adresată de factorul politic, a fost categoric împotrivă și

(5) a dejucat provocările și diversiunile prin care se urmărea declanșarea unui război fratricid între Armată și Securitate. Dacă acest obiectiv intermediar al conspirației internaționale ar fi fost realizat, calea intervenției externe se deschidea și condițiile izbucnirii războiului civil, implicit ale dezmembrării teritoriale a României erau împlinite.

Acest lucru a deranjat noii conducători ai României care aveau nevoie de o baie de sânge pentru a-și legitima puterea. Așa că generalul-colonel Iulian Vlad trebuia înlăturat. Ceea ce s-a și întâmplat.

Arestat sub ochii ambasadorului URSS

Arestarea generalului Iulian N. Vlad, la 31 decembrie 1989, a fost realizată de Gelu Voican Voiculescu, vice-prim-ministru al Guvernului Petre Roman, și de generalii Nicolae Militaru, Vasile Ionel și Ion Hortopan. Generalul Nicolae Militaru împreună cu ambasadorul URSS la București, Evghenii Tiajelnikov, au supervizat arestarea și au privit de la fereastră momentul escortării și îmbarcării generalului Vlad în transportorul blindat, alături de care era parcată limuzina ambasadorului cu drapelul sovietic arborat, după cum povestește istoricul Alex Mihai Stoenescu. A urmat procesul CPEx, o condamnare de 24 de ani de închisoare, apoi o viață în care a încercat să ajute la aflarea adevărului despre Revoluție.

CTP arunca BOMBA despre Dragnea! De ce s-a dat bolnav tocmai acum?!?




Stirile zilei

Alte articole din categoria: Evenimentul istoric

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI