Fantoma care bântuie pe orbita Pământului. Este vorba despre nava spațială care a transportat Chandrayaan-3 pe Lună. Iar acum, oamenii de ştiinţă doresc să afle ce ascunde.
Fantoma care bântuie pe orbita Pământului este propulsorul misiunii lunare Chandrayaan-3. Agenția spațială indiană ISRO a anunțat pe 4 decembrie că modulul se află acum pe o orbită înaltă în jurul Pământului. După o serie de manevre au readus nava spațială de pe o orbită lunară joasă. ISRO nu a dezvăluit nimic despre eforul de a readuce modulul de propulsie pe orbita Pământului.
Fantoma care bântuie pe orbita Pământului
Mai exact, India a adus propulsorul misiunii lunare Chandrayaan-3 pe orbită terestră, dar nu spune ce vrea să facă cu el. Ultimul element funcțional din cea mai recentă misiune lunară efectuată cu succes de oameni a ajuns aproape de casă.
ISRO, agenția spațială a Indiei, a anunțat la începutul acestei luni că a dirijat modulul propulsor de pe orbita lunară. Apoi, spune agenţia, l-a plasat la mare înălțime deasupra Pământului. Se crede că va fi o misiune suplimentară. Noul experiment este menit să testeze viabilitatea tehnologiilor. Numai aşa ar putea să aducă mostre de pe Lună pe Pământ, susține ISRO.
Fantoma care bântuie pe orbita Pământului: Modulul Chandrayaan-3
Ce a adus India acasă după misiunea pe Lună
Modulul de propulsie al misiunii Chandrayaan-3, văzut ca o fantomă, este o componentă în formă de cutie. Dispune de panouri solare pentru alimentarea cu electricitate. Modulul se învârte acum în jurul Pământului la fiecare două săptămâni. Mai mult, are în rezervoare restul de combustibil rămas de la misiunea lunară.
ISRO nu a dezvăluit ce intenționează să facă cu el atunci când va rămâne fără combustibil. Pe data de 22 noiembrie, modulul a ajuns în cel mai apropiat punct de Pământ. Adică la 154.000 de kilometri de suprafața planetei noaste.
ISRO spune că nu există riscul ca propulsorul indian să se apropie periculos de vreun satelit operațional aflat pe orbita Pământului.
Fantoma a aterizat cu succes pe Lună pe 23 august
Modulul de propulsie a rămas pe orbită, acționând un singur instrument numit Spectro-polarimetry of Habitable Planet Earth sau SHAPE. Într-o declarație, ISRO a spus că a decis să încerce să readucă modulul de propulsie pe orbita Pământului.
La începutul acestui an, modulul de propulsie și-a îndeplinit sarcina principală, atunci când a plasat modulul de aterizare și roverul robotizat al Chandrayaan-3 pe o orbită joasă în jurul Lunii, înainte de aselenizarea istorică a celor două elemente, produsă în apropierea polului sud lunar, în luna august.
Modulul propulsor s-a mutat ulterior pe o orbită mai înaltă în jurul Lunii pentru un experiment științific vizând identificarea de exo-planete similare Pământului.
La sfârșitul unei zile lunare - echivalentul unei luni de zile pe Pământ - modulul mai avea 100 de kilograme de combustibil, odată îndeplinite operațiunile sale primare.
ISRO a decis să îl aducă în apropierea Terrei. La începutul lunii octombrie, modulul a fost propulsat de la 150 km deasupra suprafeței Lunii la ceva mai mult de 5.000 km deasupra astrului nopții și a efectuat patru cicluri orbitale lunare pentru a căpăta impulsul necesar revenirii spre Pământ.
Ce a găsit pe Lună misiunea Chandrayaan-3
Pe Lună, Pragyan, roverul misiunii Chandrayaan-3, a detectat sulf în suprafață, consolidând informațiile despre trecutul vulcanic al Lunii și colectând date prețioase pentru viitorii călătorii spațiali care vor construi aici elemente de infrastructură în care oamenii vor putea trăi.
Modulul de aselenizare Vikram a făcut, și el, istorie, într-un experiment ce a folosit o sondă asemănătoare unui termometru pentru a măsura temperatura solului lunar.
Este prima măsurătoare de acest fel efectuată la fața locului, potrivit specialiștilor. Comunicarea cu roverul și cu modulul de aselenizare s-a întrerupt la finele lunii septembrie dar, potrivit ISRO, obiectivele misiunii Chandrayaan-3 au fost complet îndeplinite.