Familia fostului şef de la „Doi şi-un sfert“ din Timiş a beneficiat de o retrocedare bazată pe un document fals.

Poliţia din Timiş a înfiinţat un grup special de ofiţeri care anchetează falsuri întocmite în mafia retrocedărilor. Cazurile care au ajuns la dosare penale sunt incredibile, spun poliţiştii implicaţi în anchete. În unele situaţii, firele duc către persoane foarte influente chiar din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.

Un caz spectaculos investigat de EVZ este cel din comuna Becicherecu Mic, unde s-a falsificat o hotărâre de consiliu local pentru vânzarea unui teren. Beneficiar: cuscra comisarului- şef Vasile Staicu, care era, la vremea respectivă, în anul 2004, şeful Serviciului de Informaţii al Poliţiei (fosta „Doi şi-un sfert“).

Secretarul primăriei, principal suspect

Anchetatorii consideră cazul „Becicherec“ drept „siderant“: „Consiliul Local Becicherecu Mic a emis Hotărârea nr. 6/2003 prin care secretarul Eugen Ispas este împuternicit să vândă trei terenuri ale primăriei. Această hotărâre a fost clonată într-o hotărâre falsă în care secretarul este împuternicit să vândă un alt teren, vânzare pe care consiliul local nu o aprobase. Hotărârea „clonată“ este identică cu cea originală, diferite fiind numai numerele topo. S-au vândut ilegal 1.500 de metri pătraţi cu 1.000 de euro. Terenul a fost apoi spart în două parcele, una de 900 de metri pătraţi şi a doua de 600. Parcela de 900 de metri a fost cumpărată cu 5.200 de euro de Elena Dăruială, care la vremea respectivă era cuscra lui Vasile Staicu, şeful Serviciului Secret al Poliţiei“, declară o sursă apropiată anchetei.

Inspectorul Valentin Rus, purtător de cuvânt al Poliţiei Timiş, confirmă ancheta: „Sunt cercetaţi penal pentru fals secretarul consiliului local, Eugen Ispas, şi consilierul local Adrian Ghibu“, declară inspectorul.

Primarul comunei, Constantin Buzatu, spune că acesta nu este singurul fals în care e implicat Ispas. „S-au comis multe falsuri şi sunt plângeri penale la poliţie, secretarul este implicat“, a spus primarul. „Este o anchetă penală, să vedem ce spune şi instanţa. Până atunci nu vreau să declar nimic“, ne-a spus secretarul Ispas.

„Nu ştiam că s-a comis un fals“

„La momentul perfectării afacerii imobiliare, Elena Dăruială era cuscra lui Vasile Staicu şi paravan pentru afaceri. Înainte de a fi pensionat, fiul acestuia a divorţat de fiica Elenei Dăruială, după ce apăruseră mai multe acuze publice privind averea exagerată a familiei, obţinută oficial din casele de schimb valutar şi Hotelul Streliţia. Problema este că Staicu are încă foarte multă putere, chiar dacă a fost nevoit să se pensioneze“, declară o sursă foarte importantă din sistemul judiciar.

Staicu, pensionar din 2007, susţine vehement că nu are nicio legătură cu afacerile Elenei Dăruială. „Nu mai este cuscra mea. Copiii au divorţat. Nu am nicio legătură cu afacerea Streliţia. Pot să vă dau în judecată!“, ameninţă Staicu.

Şi fosta noră a şefului de serviciu secret susţine că nu e nimic în regulă. „Noi am cumpărat terenul de la o persoană fizică. Am fost atunci la primar şi a spus că totul este OK. Nu ştiam că s-a comis un fals. Domnul Staicu nu ştie nimic“, a declarat Simona Butoi.

PROFIT

Sursa Streliţia

Două societăţi comerciale cu numele Streliţia sunt înregistrate la Registrul Comerţului pe numele Elena Dăruială şi Simona Staicu, ambele surse ale unui profit de invidiat. Streliţia Exchange Office Casa de Schimb Valutar SRL, care operează cinci case de schimb plasate în cele mai bune zone comerciale ale Timişoarei, şi Streliţia SRL, care operează hotelul cu acelaşi nume, au adus familiei Staicu aproape două milioane de euro profit net în ultimii cinci ani. Conform datelor de la Registrul Comerţului, din 2003 până în prezent numai casele de schimb au produs un profit net de peste 1,7 milioane de euro. Deşi este de notorietate în oraş faptul că în spatele afacerilor se află, de ani buni, Vasile Staicu, acesta neagă cu tărie că ar avea vreo legătură cu cele două firme.

FENOMEN

Peste 150 de dosare penale

Falsurile comise pentru terenuri sau imobile au devenit un fenomen generalizat în judeţ, spun reprezentanţii IPJ Timiş. Comisarul-şef Sandu Palade, şeful instituţiei, a declarat că s-a impus luarea unei măsuri extraordinare. „Am fost nevoiţi să constituim un grup special de ofiţeri care să investigheze aceste cazuri“, a declarat Palade. Până în prezent au fost depistate şi soluţionate 153 de dosare cu infracţiuni de fals în afaceri imobiliare. În momentul de faţă sunt în lucru 24 de dosare penale privind diverse forme de fals. Cel mai spectaculos caz este cel al clădirii în care funcţionează Centrul Cultural Francez, evaluată la peste trei milioane de euro. Poliţia a descoperit că s-a încercat obţinerea retrocedării clădirii în baza unei procuri falsificate.