AI CARTE, DAR N-AI PARTE. Absolvenţii universităţilor din ţară au mari probleme în găsirea unui loc de muncă pentru că oferta educaţională nu este adaptată la cerinţele pieţei.

Numai 21 lasută dintre absolvenţii universităţilor din ţară îşi găsesc un loc de muncă şi asta abia după un an sau 18 luni de la terminarea facultăţii, arăta un raport înaintat Uniunii Europene anul trecut. Asta înaintea declanşării crizei economice mondiale şi îngheţării locurilor de muncă.

În aceste condiţii, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) a prezentat ieri un program pe care-l desfăşoară în 20 de facultăţi din ţară şi care, după studii aprofundate ale ofertei universitare, se va finaliza cu implementarea unui model de adaptare a ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii. Doar patru domenii au căutare

Programul se va desfăşura doar în patru domenii de studiu:

 

• inginerie mecanică,
• drept,
• tehnologia informaţiei,
• ştiinţele comunicării.

„Am considerat că sunt domeniile primordiale, au numărul cel mai mare de cereri“, a explicat Mihaela Vlăsceanu, coordonator de proiect. Rămân neluate în calcul alte facultăţi care, din păcate, îşi găsesc din ce în ce mai puţini adepţi tocmai din pricina faptului că nu au căutare pe piaţa muncii.

Dacă unui doctor îi scrie în frunte că a terminat Facultatea de Medicină şi un inginer sigur a stricat o pereche de încălţări în cei cinci ani în care a mers la Universitatea Politehnică, există facultăţi care pun în portofoliul studentului multe iluzii, iar pe diplomă o semnătură şi calitatea de „licenţiat“ într-un domeniu ce nu-şi găseşte întotdeauna echivalent într-o meserie.

Chiar dacă studiile superioare îţi pot asigura un loc de muncă în învăţământ, absolvenţii fug ca dracul de tămâie de predatul la catedră. Plăcerea nu-ţi asigură un job

Victor a dat la Facultatea de Istorie, specializarea Istorie, din plăcere, fiind conştient că posibilităţile de a lucra în domeniu sunt limitate după terminarea ei. „Poate obţin o bursă de cercetare în afară. Mai pot să merg la un institut de cercetare, la un muzeu. Mai am posibilitatea să mă strecor şi să încerc în presă sau diplomaţie“, spune tânărul, în anul doi la facultate. Victor crede că Istoria e o facultate unde se vine pentru diplomă, nu din pasiune. „90% dintre colegii mei nu au nicio treabă cu istoria, au dat doar de dragul de a fi la facultate sau n-au mai avut loc în altă parte“, crede acesta.

Facultatea de Istorie mai are două specializări în curs de acreditare, Relaţii Internaţionale şi Istoria Artei, care atrag mai mulţi studenţi decât domeniul Istorie.

În fiecare an, Facultatea de Istorie are aproape 200 de absolvenţi. „Numărul de locuri de muncă la muzee e într-adevăr mic, dar nici specialiştii nu sunt atât de mulţi. La arhive sau muzee ajung studenţii noştri cei mai buni, oricum. Absolvenţii noştri sunt recrutaţi şi în jurnalism, diplomaţie, la edituri“, spune Daniela Zaharia, secretar ştiinţific la Facultatea de Istorie. Să predea la catedră nu se îngrămădeşte nimeni. „Noi vedem după numărul celor care vin să-şi ia definitivatul, că nu prea sunt doritori“, adaugă Zaharia. Filosofia nu-ţi dă de mâncare   Renunţarea în masă la facultate după primul an de studiu e un fenomen întâlnit şi la Facultatea de Filosofie. „Cei care nu pot face faţă nivelului de studiu, renunţă după primul an. E un lucru frecvent“, spune Constantin Stoenescu, prodecanul Facultăţii de Filosofie. Chiar dacă e adeptul zicalei „universitatea face profesori“, acesta este conştient că majoritatea celor care aleg filosofia mai fac o altă facultate în acelaşi timp, una de pe urma căreia se pot şi angaja.

„Strategia studenţilor e alta. Folosesc competenţele pe care le dobândesc în alte domenii. Îi vom regă si pe aceşti studenţi la ziare, instituţii publice. Mulţi dintre ei au un job încă din timpul facultăţii, aşa că sunt asiguraţi. Mulţi studiază filosofia pentru deschiderea culturală pe care le-o oferă“, crede prodecanul. 

COSTURI Studii de 1 milion de euro

• Proiectul „Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii“ se va desfăşura în 20 de facultăţi din toată ţara.
• Proiectul costă 950.000 de euro, din fonduri PHARE, iar firmele care au câştigat licitaţia sunt Mott MacDonald Ltd., S.C. Educaţia 2000+ Consulting SRL şi Fundaţia Centrul Educaţie 2000+.
• Programul are două componente: evaluarea ofertei educaţionale pe fiecare domeniu de studiu şi anchete sociologice pentru identificarea cerinţelor pieţei muncii. După realizarea studiilor, experţii vor elabora modele de planuri de învăţământ apropiate de cerinţele angajatorilor. Universităţile din ţară pot alege să implementeze sau nu programele-cadru.