Nemții au votat în alegerile legislative care, potrivit exitpoll-urilor, o aduc pe Angela Merkel în fruntea guvernului german pentru a patra oară, dar pun și un partid de extremă dreapta în Parlament după mai bine de 60 de ani
Toate cele cinci sondaje publicate recent arătau că Alternativa pentru Germania (AfD), partid naționalis, eurosceptic, anti-islam, antiimigranți, se află pe locul al treilea în preferințele electoratului, cu 10-13% dintre voturi, depășind pragul de 5% necesar accederii în Legislativ. Sondajele la ieșirea de la urne, aseară, aveau urmă- toarele rezultate: CDU-CSU - 33,5%; SPD - 21%; AfD (extrema dreaptă) - 13%; FDP: 10%; Die LInke (extrema stângă) - 9%; Grünen- 9%.
Motorul economic european
Alegerile în Germania sunt extrem de importante pentru întreaga Europă. Țara are cea mai mare și cea mai puternică economie din Uniunea Europeană și este văzută, în general, ca motor al politicilor europene, alături de Franța, și un jucător important în negocierile pentru Brexit. Deși se află foarte aproape de a atinge recordul mentorului său, fostul cancelar Helmut Kohl, ca cel mai longeviv șef de guvern din Germania, Angela Merkel (63 de ani) s-a lovit în campania electorală din acest an de atacuri extrem de dure, în special în zona estică a țării. În cel mai mare miting de campanie, la Munchen, vineri, cancelarul părea „mică și singură” pe scena mare, în timp ce o mulțime de protestatari o fluierau și huiduiau în timpul discursului ei despre digitalizare, politici și refugiați, nota presa germană. Sâmbătă, Merkel a apărut în mai multe evenimente mai mici, în circumscripția ei electorală, în timp ce principalul său contracandidat, Martin Schulz, din Partidul Social Democrat, a participat la un miting cu 4.000 de oameni în piața centrală din Aachen.
Partide în Legislativ
Partidul Democrat Liber ar putea reveni în Parlament și ar fi un posibil partener la guvernare al lui Merkel, după ce în 2013 n-au obținut 5% din voturi. După ce extrema dreaptă a crescut în sondajele de opinie, principalii lideri din țară au chemat oamenii la vot. „Cei care nu votează îi lasă pe alții să decidă viitorul țării noastre”, a scris președintele german Frank-Walter Steinmeier într-un editorial de presă. „Poate n-a fost niciodată atât de evident că alegerile sunt despre viitor și despre democrație în Europa”. Circa 61,5 milioane de cetățeni germani erau așteptați, ieri, la urne, în timp ce acum patru ani 29% dintre cei cu drept de vot nu s-au prezentat la urne. La ora 14.00, cu câteva ore înainte de închiderea urnelor, prezența la vot anunțată oficial era de 14,1%, puțin mai scăzută decât acum patru ani, când era de 14,4%.
Două voturi
Alegătorii germani au două buletine de vot - primul are o listă cu numele candidaților locali, care vor reprezenta landul respectiv. Candidatul care are cele mai multe voturi în fiecare dintre districte câștigă un loc în Parlament. Jumătate din locurile din Bundestag (299) sunt alese în acest fel. Celelalte 299 de voturi sunt distribuite apoi între formațiunile politice, pe baza procentelor obținute la nivel național. Alegătorul poate, așadar, alege un candidat de la un partid și un alt partid pe al doilea buletin. Uniunea Creștin-Democrată condusă de Merkel și aliata sa, Uniunea Creștin-Socială, au în prezent 399 de locuri în Bundestag. În ultimii patru ani au guvernat cu Partidul Social Democrat, care are 193 de mandate.
Recomandările noastre
