Proiectul chinez de creștere a numărului de participanți urmărește crearea unui bloc cu tentă antioccidentală.
BRIC, încă fără "s" pentru Africa de Sud în limba engleză, s-a născut în 2001 ca o abreviere creată de economistul-șef al băncii Goldman Sachs, Jim O'Neill, pentru a desemna Brazilia, Rusia, India și China, văzute de el drept țări care şi-ar mări ponderea în economia globală. O'Neill avea dreptate, iar astăzi în BRICS unii iau în calcul nevoia extinderii blocului, în fapt un proiect chinez privind ridicarea unei bariere în calea intereselor Occidentului, condus de Statele Unite, scrie O Globo.
Apare astfel o răscruce pentru Brazilia, care trebuie să-și mențină poziția deschisă în instituțiile multilaterale, dar fără a se îndepărta de valorile occidentale care stau la baza politicii sale externe. Analist politic și profesor la Școala de Relații Internaționale a Fundaţiei Getulio Vargas (FGV) de la São Paulo, Oliver Stuenkel amintește că cea care a promovat întrarea Africii de Sud în cadrul blocului a fost China , fapt care pentru chinezi trebuie să fie ceva mai amplu și centrat pe Beijing. "Nu este o strategie secretă", a afirmat acesta într-un interviu acordat cotidianului "O GLOBO". Este firesc ca o mare putere în ascensiune să aibă ambiția de a construi un sistem de guvernanță globală care să reflecte cumva acea putere.
Ce înseamnă BRICS pentru Brazilia
Pentru Brazilia, BRICS reprezintă o modalitate prin care țara își construiește postura nealiniată într-o lume multipolară. Atâta timp cât nealinierea nu este confundată cu vechea lume a treia, delirul unei mari alianțe de țări sărace și mijlocii economic care să se opună Washingtonului. Nu a funcționat niciodată, dar din când în când ici și colo apar ecouri. Înainte de a prelua puterea în luna ianuarie, Luiz Inácio Lula da Silva a făcut greșeala de a acorda o greutate egală Rusiei agresoare și Ucrainei invadate – poziție revizuită ulterior.
Brazilia are legături importante cu instituții conduse de puteri occidentale, precum FMI și Banca Mondială. În ultimii ani, a consolidat legăturile cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). BRICS alcătuiesc această rețea de relații, care trebuie să aibă un echilibru coerent.
Proiectul chinez de extindere a BRICS nu conta inițial pe posibilitatea de sprijin din partea Rusiei, care respinge și ea extinderea Consiliului de Securitate al ONU, împotriva intereselor Braziliei. "Numai că acum, cu războiul din Ucraina și presiunea occidentală, extinderea BRICS are mai multă logică pentru Rusia", opinează Stuenkel. În fond, departe de Occident, Moscova a devenit mai dependentă de Beijing, iar ceea ce va propune Xi Jinping, Vladimir Putin va tinde să susțină.
Relația mai strânsă a Rusiei cu China creează o axă sincer antioccidentală în cadrul blocului. Printre diversele argumente împotriva extinderii grupului se numără și cel al dimensiunii: dacă numărul țărilor participante ar fi decisiv pentru BRICS, G-77, coaliția țărilor în curs de dezvoltare din cadrul ONU, ar fi puternic, dar nu este. Nici fostul ambasador la Beijing, Luiz Augusto de Castro Neves, nu vede rostul extinderii, care, pentru el, ar deveni "un G-20 al B". Centenarul Itamaraty (denumire sub care mai este cunoscut Ministerul Relaţiilor Externe al Braziliei, ca urmare a numelui purtat de clădirea în care îşi are sediul; n. trad.) are suficientă experiență pentru a ajuta guvernul să nu cadă într-o capcană diplomatică. (Editorial O Globo; Traducerea: Iulia Baran, RADOR)