Expresii nemuritoare. Origine și posteritate. Folosim azi expresii dar cu greu le putem atribui originea corectă. Nu este om să nu fi spus o vorbă de duh asezonată la o situație. Evident, asezonarea a fost mai mult sau mai puțin inspirată.

Am auzit fel și fel de expresii, de vorbe spuse pe un ton ritos, de „sentență” antică. Înțelesul de multe ori s-a pierdut, dar rostirea vine dintr-un automatism cultural.

Expresii nemuritoare: de ce dădeau bunicii și părinții noștri „milităria jos din pod”

La capitolul expresii cu rol de educare nolens-volens, „vezi că dau milităria jos din pod!” a făcut o carieră. Desigur că dorința de a urca în podul casei să vezi ce e „milităria” era mare. Dar, evident, ea face parte din acele expresii de disciplinare. Pe vremuri, concentrările militare, conflictele făceau ca tații de copii să apară acasă în ținuta militară. Efectele militare, mai ales valiza erau depozitate în pod, iar tatăl, la nevoie, umba la acestea. Adică, pleca la concentrări sau aplicații, purtând ținuta păstrată cu grijă în pod.

Riscul de a lua o centură pe spinare ori un bocanc într-o anume zonă era mare, de aceea, ideea că tatăl familiei va apela la disciplima și pedepsele militare aducea liniștea și disciplina. Bărbații își educau copiii în stilul apropiat de ceea ce învățaseră ei în armată. De multe ori, armata a fost școala definitorie pentru mulți bărbați din mediul rural, atât cultural cât și din punct de vedere social.

Expresii cu rol de neologism: „a găsit orbul Brăila”

Evident, înțelesul acestei expresii nu avea în comun nimic cu orașul muntean de pe Dunăre. De ce un nevăzător să nimerească tocmai „Brăila” nu și Bucureștii? Originea expresiei se pierde în lumea „oculiștilor” de origine evreiască sau germană. Acești specialiști în tratarea ochilor, în confecționarea de instrumente de corectare, îmbunătățire a vederii stau la originea expresiei.

Ochelarii, în limba germană, limbă a tehnicii la final de secol XIX, au corespondent în germană „die Brille”. Cum la început, negustorii veneau cu multe perechi de lentile de ochelari sau cu monoclu ori „pince nez”, oamenii aveau de unde alege. Prima dată, oamenii probau până găseau ce li se potrivea.

Expresia se traduce „a găsit nevăzătorul perechea de ochelari”. adică putea să vadă, își găsise ochelarii potriviți. Ulterior, controalele medicale au făcut poibilă construirea personalizată a lentilelor de ochelari.  Vremea a trecut și expresia a rămas. Nu e de mirare că de la Brille s-a ajuns la Brăila.

„Cămila prin urechile acului”

„Mai repede trece cămila prin urechile acului decât va intra un bogat în Împărăția lui Dumnezeu” ar fi fost o cugetare a Mântuitorului. Creștinii credeau că Mântuitorul se referise la animalul de povară, „corabia deșertului”, cămila. Evident, nu e vorba de așa ceva. Prin „cămilă”, se înțelegea o funie groasă, ca de exemplu, una care lega de ponton o barcă din acelea pe care Petru și Andrei le foloseau să pescuiască pe Marea Galileii.

Așadar, Mântuitorul spusese că mai degrabă treceai un odgon de barcă, o frânghie groasă prin urechea unui ac decât să vezi un bogat intrând în Împărăția lui Dumnezeu.

Snobul - un termen uitat ca origine

Snob, snobism se folosesc azi pentru cei  care vor să pară ce nu sunt. Dar, la origine, snob era o specificație de „resurse umane”. Prin universitățile Vestului, că vorbim de Sorbonna, Cambridge, Oxford ori Bologna, Padova sau Roma, era un obicei. Se acorda tratament special nobililor, diferit de cel al oamenilor fără ascendență nobilară. În dreptul acestora din urmă, la înscrierea în registru, se scria abreviat „snob”, adică „sine nobilitate”.

Sursa foto: Arhivă