Exodul românesc. Milioane de cetățeni au părăsit țara în ultimii 30 de ani

Milioane de români au părăsit țara în ultimii 30 de ani pentru a avea o viață mai bună în diferite state europene. Președinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin, Cristina Chiriac, a explicat de ce românii își părăsesc țara natală.

Corina Chiriac, președinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), a explicat că milioane de români au părăsit țara pentru o viață mai bună în ultimele trei decenii. Primul val de plecări a fost în perioada postcomunistă când românii căutau să se bucure de libertatea care le-a fost luată. Chiriac a mai adăugat că estimările arată că între 3,5 și șase milioane de români au plecat din țară doar în ultimii ani.„Pentru valurile succesive de români plecaţi migraţia este un proces, stimulat de o multitudine de motive, care poate fi încă reversibil. Pentru familiile lăsate acasă a fost o sursă de venit, relativ modestă, uneori indispensabilă, dar şi o traumă emoţională cu efecte aproape imposibil de evaluat. Pentru mulţi dintre copiii lăsaţi acasă plecarea părinţilor le-a îngustat perspectivele de viitor”, a explicat președintele CONAF.

Tot mai mulți români aleg să își prăsească țara

Un studiu realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și publicat în anul 2019 a arătat că migrația românilor este un fenomen unic pentru că a avut o evoluție oscilantă. De asemenea, exodul românilor a avut o intensitate neegalată nici de migrația indienilor. Chiriac a mai adăugat că 1,1 milioane de români plecau din țară la începutul anului 2000, iar la 15 ani distanță numărul celor care părăseau România era de 2,3 milioane.

„Nicio populaţie emigrantă nu a avut o creştere procentuală mai mare a exodului. Următoarea cea mai mare creştere procentuală a fost pentru emigranţii din India (139%). Creşterea relativă a populaţiei imigrante româneşti a fost, de asemenea, cu mult peste creşterea procentuală pentru toate ţările de origine (49%)”, se precizează în raport.

În studiul OCDE se mai precizează că migrația a devenit un fenomen social și economic cu care România se confruntă de ani de zile. Populația țării noastre a scăzut de la  22,4 milioane în 2000 la 19,5 milioane în 2018. Este important de precizat că migrația românilor către alte state reprezintă 75% din această scădere.

Care sunt țările în care românii preferă să ajungă

Chiriac a mai adăugat că nu este clar câți români trăiesc și muncesc în alte state, câți au renunțat la cetățenie, câți au dobândit dublă cetățenie sau câți au domiciliul temporar în țară chiar dacă ultimul recensământ a fost realizat de curând. Datele Institutului Italian de Statistică arată că la începutul anului 2022 1.08.771 de rezidenți români se află pe teritoriul Italiei, cu 0,6% mai mulți față de anul 2021. De asemenea, președintele CONAF a subliniat că Italia a fost statul ales de cei mai mulți români care au părăsit țara natală.

Este important de precizat că pandemia de COVID-19 i-a făcut pe unii români să părăsească Italia. În jur de 62.000 de cetățeni români au plecat din Italia și au revenit, probabil în țară, sau s-au îndreptat către alte state europene. Spania a reprezentat o altă destinație atractivă pentru români. Datele Institutului Naţional de Statistică din Spania (INE) arată că 644.473 persoane de naţionalitate română locuiau în această țară la începutul anului 2021.

„Trebuie să observăm şi aici un fenomen care poate arăta decizia familiilor de a rămâne definitiv acolo, deoarece peste 88.000 dintre românii incluşi în statistică s-au născut în Spania, restul de 556.204 fiind născuţi în România. Interesant este faptul că o altă statistică, a Ministerului Incluziunii, Securităţii Sociale şi Migraţiei, care foloseşte datele Registrului Central al Străinilor, afişează acum un număr de 1.110.373 români, de altfel cea mai mare comunitate de migranţi din Spania”, a spus Chiriac.

De ce pleacă românii din țară

Președintele CONAF a mai adăugat că mulți români au ales să părăsească țara pentru a-și câștiga libertate, în condițiile în care vizele de ieșire erau foarte controlate și limitate înainte de Revoluția din 1989. De asemenea, emigrația era foarte scăzută în acea perioadă. Ridicarea restricțiilor de emigrare și ulterior integrarea în UE i-a făcut pe mulți români să plece din țară. În plus, mulți dintre cei care au părăsit țara au drept principal argument factorul economic. Mulți români au plecat pentru un trai mai bun și salarii mai mari.

„Teoria spune că, în general, oamenii emigrează în căutarea siguranţei financiare şi a confortului dat de o calitate a vieţii superioară celei de acasă. Perspectiva unor venituri mai mari a dominat lista argumentelor în favoarea emigraţiei, de la căpşunari, la tinerii câştigători ai olimpiadelor internaţionale, de la instalatori la ingineri. Percepţia multora este aceea că mutarea în străinătate creează posibilitatea de a câştiga mai mulţi bani şi, de obicei, consideră că nu pot face acest lucru în România”, a explicat Cristina Chiriac.

Atracția față de state din Vestul Europei este amplificată și de calitatea vieții celor care locuiec în această zonă. Cei din Occident se bucură de infrastructură pusă la punct, educaţie şi asistenţă medicală de calitate, spaţiu cultural intens şi divers și au servicii publice de calitate. De asemenea, percepția privind instabilitatea politică, lipsa de predictibilitate şi tensiunile sociale acute i-au făcut pe mulți români să își dorească să se îndrepte către state cu sisteme de guvernare mai bine reglate, se mai precizează în comunicatul emis de CONAF, potrivit Agerpres.