Ca un nou indiciu privind înrăutățirea relațiilor dintre Serbia și Kosovo, ministrul sârb al apărării Milos Vucevic a declarat luni că armata sârbă a fost pusă în alertă, la cel mai înalt nivel al pregătirii de luptă. Confruntarea tot mai gravă dintre Serbia și Kosovo nu prevestește nimic bun pentru Europa, afectată deja de conflictul dintre Rusia și Ucraina și de consecințele lui, de la criza energetică gravă și până la explozia inflației.
Orice greșeală în gestionarea actualei situații poate aprinde un nou butoi cu pulbere. În partea de nord a Kosovo tensiunile grave persistă din noiembrie, când sute de sârbi angajați în poliție și sistemul judiciar, cum ar fi procurori și judecători, au refuzat să mai lucreze în semn de protest față de o decizie controversată care le interzice sârbilor din Kosovo să mai folosească numere de înmatriculare eliberate de Belgrad, fapt care a creat un vid de securitate în Kosovo.
Situația s-a agravat luna aceasta, când sârbii, care sunt majoritari în nordul Kosovo, au pus bariere pe drumuri pentru a protesta contra arestării unui fost polițist sârb suspectat de atacuri contra polițiștilor albanezi. Kosovo a trimis militari și polițiști pentru a încerca să intre în zonele sârbe, iar sârbii au blocat arterele rutiere și situația a început să se agraveze.
Pe 15 decembrie Kosovo și-a depus candidatura pentru aderarea la UE. Concomitent, președintele sârb Aleksandar Vucic a cerut de la NATO permisiunea de a detașa 1.000 de militari și polițiști sârbi în Kosovo, afirmând că este îndreptățit să facă acest lucru pe baza Rezoluției Consiliului de Securitate ONU 1244, în cazul în care „pacea și viața normală” ale localnicilor sunt amenințate. NATO l-a refuzat însă, iar mai mulți membri ai alianței i-au dat un ultimatum Serbiei duminică, cerându-i să să pună capăt confruntării.
Aceste țări occidentale, și anume SUA, Regatul Unit, Franța, Germania și Italia, au fost motivate să procedeze astfel ca urmare a relațiilor strânse dintre Belgrad și Moscova, mai degrabă decât din cauza situației în sine. Se pare că ele nu au învățat lecțiile istoriei.
Pe vremea Republicii Federale Iugoslavia Kosovo era o provincie autonomă a Serbiei, dar Albania avea o populație majoritară [sic! probabil autorul a dorit să afirme că „populația majoritară era albaneză” - n.trad.]. Din cauza chestiunilor etnice în 1999 au izbucnit conflicte feroce, notează chinadaily.com.cn
NATO a intervenit prin forță, iar Serbia a fost forțată să capituleze după mai bine de 70 de zile de bombardamente. Cu sprijinul Occidentului, Kosovo și-a proclamat unilateral independența în 2008, care a fost recunoscută de țări mari din Vest, însă Serbia, Rusia și alte țări, precum și statele UE Spania, Grecia, România, Slovacia și Cipru, au refuzat să o recunoască.
Cum războiul din Ucraina continuă să prevestească probleme pentru Europa, spectrul războiului din Kosovo ar putea fi revigorat și ar putea bântui continentul curând. Toate părțile ar trebui să dea dovadă de mai multă înțelepciune politică pentru a evita o asemenea perspectivă sumbră.
(Traducerea Rador)