Sergiu Mocanu, tatăl celor doi "refugiaţi" din Ambasada României de la Chişinău, bate pe la uşi închise la Bucureşti.

Acum o săptămână, doi basarabeni abia eliberaţi din arestul Poliţiei din Chişinău săreau gardul Ambasadei României în Republica Moldova şi, în virtutea faptului că deţin şi cetăţenia română, solicitau protecţia statului român „împotriva abuzurilor poliţieneşti la comandă politică“.

Roman (25 de ani) şi Adrian Mocanu (21 de ani), copiii lui Sergiu Mocanu - fost consilier al lui Vladimir Voronin - au fost arestaţi de autorităţile moldoveneş ti sub acuzaţia că, în luna august, au maltratat un tânăr într-o discotecă.

Tatăl celor doi, fost combatant în războiul din Transnistria, se află de câteva zile la Bucureşti şi încearcă să obţină sprijin din partea Ministerului de Externe, al preşedinţiei şi al formaţiunilor politice pentru ca fiii săi să fie ajutaţi în ceea ce el consideră a fi o răzbunare a preşedintelui Vladimir Voronin. A găsit mai multe uşi închise, dar mai încearcă. „Palatul Cotroceni nu a răspuns“

EVZ: Căror instituţii din Bucureş ti v-aţi adresat şi ce răspuns aţi primit? Palatul Cotroceni înţeleg că nu a răspuns până acum... Sergiu Mocanu: Palatul Cotroceni nu a răspuns, deşi m-am adresat fostului meu omolog, Anca Ilinoiu, cu care am avut o relaţie de colaborare foarte bună atunci când eram consilier prezidenţial. Şi dumneaei mi-a zis să merg la Direcţia Consulară a MAE.

Aţi dorit să vă întâlniţi cu preşedintele Traian Băsescu? Sigur că da, cu această problemă m-am adresat... După care, neavând nicio posibilitate să ajung la domnul Traian Băsescu, am trimis prin e-mail cererea mea de a fi primit în audienţă

De ce credeţi că se întâmplă asta? Reticenţa pe care o au preşedinţia şi alţi politicieni din România este firească. Este o prudenţă manifestată ca România să nu fie implicată în continuare în scandalul de la Chişinau pentru că întotdeauna Bucureştiul s-a confruntat cu această agresivitate din partea Chişinăului.

Nu v-a primit preşedintele Băsescu, nici premierul, dar v-a acordat atenţie, ieri, fostul preşedinte Ion Iliescu? Am fost ascultat de domnul Iliescu. Tocmai de aceea vorbesc şi cu optimism pentru că eu cu Ion Iliescu am o relaţie veche. Cu el întotdeauna am găsit înţelegere. Cel puţin faptul că m-a primit poate îi va îndemna şi pe alţii să facă acelaşi lucru.

Era Voronin mai apropiat de Ion Iliescu decât de Traian Băsescu? Nu vreau să mă implic în bătăliile interne din România, chiar nu mă interesează. Dar, după ce sa schimbat puterea la Bucureşti, s-a produs o chestie: din intenţii bune s-a declarat o prietenie între Traian Băsescu şi Vladimir Voronin. Traian Băsescu l-a sprijinit pe Voronin în speranţa că Voronin îşi va schimba atitudinea şi se va ajunge la o conlucrare eficientă. S-a întâmplat ceva? Nu. Au fost apoi declaraţii tot mai dure ale lui Voronin, care de fapt a jucat teatru.

Ce soluţie vedeţ i în problema copiilor dumneavoastră, care încă se află în Ambasada României din Chişinău? Eu sunt o persoană dispusă să negocieze, numai că nu am cu cine discuta. Este declaraţia Comitetului Helsinki în care sunt părerile unor experţi care au declarat clar că, în modul în care e construit dosarul, nu este necesar să-i lipseşti de libertate pe copiii mei. Ambasada României şi Ministerul de Externe din România ar putea negocia cu Ministerul Justiţiei şi de Interne din Moldova ca aceşti copii să poate fi judecaţi în stare de libertate. Eu atât îmi doresc.

„Ambasada României nu comunică cu nimeni la Chişinău“

S-a făcut vreun demers din partea MAE? Nu s-a făcut niciun demers din partea autorităţilor române, în afară de faptul că s-a insistat ca băieţii mei să pă- răsească teritoriul ambasadei şi să meargă să se predea autorită- ţilor moldoveneş ti. Sigur că va urma o anchetă, dar singurul lucru pe care îl vreau este să fie în libertate. Eu nu am avut nicio garanţie, şi nu am nici în prezent, că aceşti copii nu vor fi arestaţi imediat ce vor ieşi pe poarta Ambasadei României. Ei nici nu ajungeau pe teritoriul ambasadei române, dacă nu era acea acuzaţie a procurorilor că organul de urmărire penală are suspiciunea că ei ar fi implicaţi şi în alte cazuri de crimă, ceea ce e o aberaţie.

Problema dumneavoastră poate periclita relaţiile dintre România şi Republica Moldova? Nu cred că se periclitează pentru că ţările au deja relaţii îngheţate, deşi nu vor să recunoască acest lucru.

Din cauza cui? Din cauza preşedintelui Voronin care are ceva cu România. Nu ştiu ce i s-a întâmplat în copilărie sau în tinereţe, dar trăieşte cu acest dispreţ la adresa României. De aici vine totul. Nu din interese politice. Ură şi dispreţ care se manifestă la nivel de discurs, dar şi la nivel de comportament. Ştiţi de ce Ambasada României nu întreprinde nimic? Pentru că nu comunică cu nimeni la Chişinău. România nu vrea să recunoască faptul că are relaţii îngheţate cu Republica Moldova, dar ele aşa sunt. Voronin crede că lovind în România poate rezolva problema transnistreană, ceea ce e o greşeală.

Aţi precizat de câteva ori că pe masa preşedintelui Voronin aţi găsit documente „incriminatoare“ la adresa României. Despre ce este vorba? Se întâmpla la începutul anilor ’90. Atunci, din intenţii bune, mai multe instituţii româneş ti au acordat sprijin pentru Republica Moldova. Fundaţia Culturală Română şi alţii ne-au adus ajutoare, au fost ajutate ziare, instituţii culturale. Ei însă interpretau totul ca fiind subversiv. Luau documente doveditoare de aici, cu sume de bani pentru sprijinirea presei, pentru biblioteci, şi toate astea au fost considerate activitate subversivă pentru a româniza populaţia. Ei trăiesc cu această mentalitate că, într-o zi, România intră în Republica Moldova.

Să ne aşteptăm să faceţi publice lucruri despre administraţia Voronin? Da. Dar eu nu am fost spion. El trăieşte cu mentalitatea asta că eu am fost spion al României, că am fototgrafiat documente secrete... Eu nu am fost spion, am fost loial.

„Da, îmi fac şi imagine“

Se poate spune şi că vă folosiţi de acest prilej şi de drama copiilor pentru a aduna capital de imagine ca lider al unui partid nou-înfiinţat. Nu sunt politician, dacă eram strungar făceam ceva să-i apăr, dacă eram marinar făceam o barcă pe Nistru. Eu sunt politician, nu pot dezminte că îmi fac imagine. Da, îmi fac şi imagine, şi dacă cineva consideră că feciorii mei au fost favorizaţi pentru că tatăl lor este o persoană publică, eu îmi iau angajamente publice că voi lupta la fel de drastic şi pentru libertatea altor persoane deţinute ilegal în Republica Moldova. Şi, până la urmă, datorită mie - care sunt persoană publică, a ajuns să fie cunoscută adevărata stare din izolatoarele de detenţie preventivă din secţiile de poliţie din Chişinău.

Vă simţiţi abandonat de România? Moldovenii se simt abandonaţi de România, ei s-au simţit abandonaţi întotdeauna. Dar sigur că se simt abandonaţi pentru că, foarte des, toată preocuparea autorităţilor române se reduce la nişte declaraţii de dragoste şi nimic mai mult.

O luaţi ca pe un afront personal? Nu o iau personal. România niciodată nu a înregistrat performanţ e în ceea ce priveşte protecţia cetăţenilor săi. Eu vă amintesc ce au făcut SUA când un cetăţean american a fost implicat într-un accident rutier: în 24 de ore l-au scos de aici. România nu va fi altfel respectată de propriii cetăţeni. Sunteţi moldovean sau român? Eu sunt român. Iar insistenţa moldovenilor de a se declara „moldoveni“ este o dovadă în plus că sunt români. Pentru că numai românii îşi pot renega astfel propria obârşie.

TRATAMENT LA AMBASADĂ „Voi nu înţelegeţi că trebuie să plecaţi?!“

Când aţi vorbit ultima dată cu băieţii dumneavoastră? Vorbesc mai mult cu nevastă-mea, pentru că ea poate să iasă de acolo. Familia mea trăieşte într-o stare de stres teribil la ora actuală. Ei nu se aşteptau la un asemenea comportament pe teritoriul ambasadei. Nu e posibil să se rezolve în aşa mod. Pentru că eu nu o să cedez. Deci ei le cer să plece! Eu, la ora aceasta, lupt nu pentru drepturile lor, ci pentru integritatea lor fizică. Să nu am doi copii invalizi, aşa cum au păţit-o şi alţii!

Cum au fost trataţi la ambasadă după ce au intrat cu forţa? Cei de la ambasadă vor să scape de această problemă. Ei le cer să plece la modul „voi nu înţelegeţi că trebuie să plecaţi şi să rezolvaţi problemele cu autorităţile moldovene“? Nu de asta am eu nevoie, ci de cineva cu voinţă politică. Iar copiii mei să fie în libertate. Nu vreau să se întoarcă în Evul Mediu. E firesc ca România să manifeste reticenţă, e firesc ca şi clasa politică să manifeste prudenţă faţă de gestul meu, care poate părea provocator. Dar asta e datorită disperării mele, dar şi pentru faptul că prudenţa României e una exagerată. Asta nu e politică responsabilă. Clasa românească, aşa cum o cunosc eu zvăpăiată, a avut pe două subiecte o coeziune de admirat - integrarea în UE şi în NATO. Clasa politică românească, la ora actuală, nu are un subiect de politică externă mai important decât integrarea în UE a Republicii Moldova.

VEZI AICI VIDEO CU INTERVIUL EXCLUSIV.

CONSILIERUL COMBATANT

A luptat în Transnistria, dar acum renunţă la ea

Sergiu Mocanu (47 de ani) a fost consilier al preşedintelui Vladimir Voronin în momentul în care relaţiile dintre Republica Moldova şi România au cunoscut o apropiere, fapt pentru care analiştii de la Chişinău au considerat că „puntea“ dintre Traian Băsescu şi Vladimir Voronin a fost chiar Mocanu. Acesta a avut, în cadrul administraţiei prezidenţiale, funcţia de „consilier cu misiuni speciale“. Un argument care susţine această teză este faptul că demisia lui Mocanu din staful lui Voronin a venit în iunie 2007, la puţin timp după ce preşedintele moldovean a avut o serie de întâlniri cu Vladimir Putin.

Sergiu Mocanu, fost combatant în războiul din Transnistria din 1992, se declară un proeuropean şi susţine azi varianta ca Moldova să renunţe la Transnistria dacă situaţia acestei regiuni este o piedică împotriva apropierii Moldovei de NATO şi UE. „Chişinăul e ţinut ostatic cu Transnistria. Când Chişinăul face un pas greşit, altul decât vrea Moscova, independenţa Transnistriei va fi recunoscută. Dar, în maniera dorită de Voronin, va avea loc «transnistrizarea» Republicii Moldova“, spune Mocanu. Acesta susţine că atât el, cât şi restul familiei sale au cetăţenie română din anul 2002, iar toţi patru au obţinut paşaport românesc abia pe 5 august 2008.

ISTORIC

Filmul arestării

Fiii lui Sergiu Mocanu sunt acuzaţi de autorităţile moldovene că pe 10 august ar fi bătut un tânăr la o discotecă din Chişinău. Reţinuţi de poliţie pe 20 septembrie, au fost eliberaţi pe rând, pe 23 şi, respectiv, 25 septembrie, fiind obligaţi să nu-şi părăsească domiciliul. Imediat după ce a fost eliberat Adrian Mocanu, cei doi s-au îndreptat spre Ambasada României, au sărit gardul acesteia şi au solicitat protecţie.