Ziua de 24 august a marcat cel de-al 31 an de când este sărbătorită ziua Independenței Ucrainei. De asemenea, tot atunci s-au împlinit șase luni de la începutul agresiunii pe scară largă a Rusiei, menită să pună capăt acestei independențe.
Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat a realizat un set de date despre conductele și comerțul maritim a combustibililor fosili ruși. Această resursă reușește să umple în continuare cufărul de război al Kremlinului, din cauza prețurilor ridicate.
Rusia a câștigat 158 de miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în primele șase luni de război, 24 februarie – 24 august. Uniunea Europeană a importat 54% din acestea, în valoare de aproximativ 85 de miliarde euro. Exporturile de combustibili fosili au contribuit cu aproximativ 43 de miliarde de euro la bugetul federal al Rusiei de la începutul invaziei.
Unde exportă Rusia combustibili fosili
Cel mai mare importator de combustibili fosili a fost UE. Alianța a plătit Rusiei 85,1 miliarde de euro. UE este urmată de China, 34,9 miliarde euro, Turcia, 10,7 miliarde euro, India, 6,6 miliarde euro, Japonia, 2,5 miliarde euro, Egipt, 2,3 miliarde euro și Coreea de Sud, două miliarde de euro.
Creșterea prețurilor la combustibilii fosili înseamnă că veniturile actuale ale Rusiei sunt cu mult peste nivelul anilor anteriori. Acest lucru s-a întâmplat ciuda reducerilor volumelor de export din acest an. De asemenea, veniturile din exporturi ale Moscovei au crescut în iulie-august din cauza revenirii țițeiului. În august, veniturile și volumele exporturilor de combustibili fosili din Federația Rusă au revenit ușor de la nivelul minim atins în iunie.
În același timp, exporturile au scăzut însă cu 18% în comparație cu nivelul record atins la începutul invaziei (februarie-martie). Scăderea a fost determinată de reducerile exporturilor de gaze din conducte, produse petroliere și cărbune. În comparație cu începutul războiului, reducerile importurilor de combustibili fosili din Rusia au costat țara 170 de milioane de euro pe zi în venituri pierdute în iulie și august. Scăderea globală a volumelor exporturilor a fost determinată de o scădere a exporturilor către UE, care a scăzut cu 35%.
Interdicția UE de import a afectat exporturile și producția de cărbune din Rusia
După ce interdicția UE a cărbunelui a intrat în vigoare pe 10 august, volumele exporturilor de cărbune ale Rusiei au scăzut la cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei. Moscova nu a reușit să găsească alți cumpărători care să înlocuiască cererea în scădere a UE, în ciuda faptului că interdicția era cunoscută public de luni de zile.
Cu toate acestea, Kremlinul găsește modalități de a redirecționa aprovizionarea cu petrol: rafinare, amestecare, transbordări și transferuri de la navă la navă. În acest context, sunt necesare reguli mai stricte pentru a preveni intrarea țițeiului și a produselor petroliere care conțin petrol rusesc pe piețele cu interdicții în vigoare.
UE trebuie să interzică utilizarea navelor deținute de europeni și a porturilor europene pentru transportul petrolului rusesc către țări terțe. În același timp, Regatul Unit trebuie să nu mai permită industriei sale de asigurări să participe la acest comerț.
Înlocuirea importurile din Rusia
Europa a redus consumul de gaze ca răspuns la prețurile ridicate, dar consumul de petrol și cărbune a crescut. Așadar, este esențial ca Europa să accelereze măsurile de economisire a energiei. Acestea vor viza, în special, consumul de petrol și gaze. De asemenea, trebuie să fie accelerată realizarea energiei curate, a pompelor de căldură, a vehiculelor electrice și a altor tehnologii pentru a înlocui combustibilii fosili din Rusia.
În timp ce impactul imediat al crizei a fost creșterea cererii pentru livrările de combustibili fosili din afara Rusiei, prețurile vertiginoase ale combustibililor fac atractive investițiile în energie curată în întreaga lume. Astfel, s-a creat un impuls pentru politicile de energie curată.
În acest context, 19 guverne europene și-au accelerat obiectivele de energie curată ca răspuns la pandemia COVID-19, criza gazelor și agresiunea Rusiei. Aceste ținte consolidate vor avea ca rezultat o reducere cu 30% a utilizării combustibililor fosili în sectorul energetic până în 2030, în comparație cu planurile energetice în vigoare în 2019, informează Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat.