Vor marca ultimele evenimente o cotitură hotărâtoare în războiul declanșat de Rusia în Ucraina? În urma a patru vodeviluri botezate de oamenii lui Putin referendumuri, patru regiuni din sudul și estul Ucrainei au fost astăzi alipite Rusiei. Colonelul SRI (r) Tudor Păcuraru, invitat în podcastul Contrapunct EVZ, a comentat schimbările pe care le trădează această escaladare importantă a conflictului din Ucraina și mizele principalilor actori.
Exploziile de proporții care au afectat conducta Nord Stream 2 adaugă un vector foarte important componentei economic- energetică a crizei continentului european, aflat în prag de iarnă. Aceste două noi elemente, deschid și noi perspective cu privire la evoluția viitoare a unei situații deja grave. Despre toate aceste amenințări, colonelul (r) Tudor Păcuraru, fost șef al unui important compartiment de analiză-sinteză al SRI, a discutat într-un podcast EVZ TV incitant, cu jurnaliștii Dan Andronic și Mirel Curea.
Se restrânge cercul suspecților: SUA și Rusia
Comentând specificul acestei operațiuni în care nu vede un act de terorism, așa cum se vehiculează, ci parte a unui război hibrid, specialistul a detaliat cu multe detalii tehnice implementarea avariei, care poate da indicii despre cine ar fi avut interes să o execute.
„Atacul este unul clar, a avut loc în zona economică exclusivă a două state membre UE, unul dintre ele candidat la NATO, Suedia, și unul membru NATO, Danemarca. Cele două explozii au avut loc la o distanță de 17 ore, ceea ce arată că s-a lucrat cu submarine, deoarece navele de suprafața ar fi fost observate. (...) Acum trebuie să pătrunzi pe șest în două țări care sunt membre NATO. Trebuie să lucrezi niște ore cu un submersibil care să aibă camere de presiune, acolo s-a lucrat cu scafandrii la 70-80 metri adâncime. Se lucrează cu amestecuri heliox și ar putea lucra ore întregi, s-a lucrat cu cameră de decompresiune. Care sunt statele care pot aduce acolo astfel de camere? Doar SUA și Rusia au camera asta", a observat fostul colonel SRI.
Sursa: EVZ
Tudor Păcuraru a completat că modalitatea de operațiune denotă implicarea unor unități ultra-specializate de elită, obligatoriu secrete.„Sunt unități secrete care țin de Spetsnazul mărilor, specialiști numiți hidronauți, care pe livretul lor militar nici nu pot scrie unde și-au făcut serviciul. Asta era misiunea lor, să bage sisteme de ascultare pe cablurile transatlantice, în caz de război să le detoneze, este știută din 1971 când s-a pus pe foaie primul proiect de acest gen”, a detaliat invitatul.
Acesta a precizat că rușii au o lungă istorie în operațiunile de avarii subacvatice, lucru ușor de observat dacă cercetezi presa anilor 80 când URSS anunța fără ezitare interesul său pentru această zonă de strategie militară.
Dacă SUA e autorul sabotajului, se rupe NATO
Tudor Păcuraru a subliniat că există o victimă sigură a acestei crize de la Marea Baltică, în cazul în care se confirmă că Statele Unite au semnat operațiunea. „În cazul în care SUA a sabotat un proiect în care UE a băgat 5 miliarde de euro, se rupe NATO. Credeți că SUA ar risca asta? (...)
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Pe de altă parte, există premise importante ca Rusia să fi comis avaria, căci operațiunea ar fi în logica tacticii de intimidare susținută de președintele rus încă de la începutul războiului.
„Pokeristul care a pierdut miza este Putin, toată lumea se așteaptă să scoată din mânecă un pistol să-și împuște partenerii și să iasă pe geam.
Putin ar putea începe un atac contra NATO din România
Ați văzut că NATO are răspunsuri calme la fiecare situație, se fac simulări pe diverse scenarii și se elaborează planuri de contingență, de reacție la o situație dată. În momentul de față MAE român, ca și Departamentul de Stat sau MAE polonez, a cerut să se retragă cetățenii naționali din Rusia. Asta înseamnă că SUA, Polonia și România sunt în prima linie. Încă de pe data de 16 septembrie flota a șasea face exerciții de desfășurare de rachete anti-rachetă undeva în estul Europei, nu se știe unde, și sunt de ultim trăsnet”, a mai punctat el.
Emisiunea integrală: