International
Exclusiv. Rachetele rusești au traversat teritoriul României! Ucranienii alarmează autoritățile de la București
Rachete cu rază lungă de acțiune Sursa foto: Arhiva EVZ
Rachetele rusești traversează teritoriul României! Așa susține un site ucrainean, încă neconfirmat de surse militare de la București. O hartă a conflictului din ce în ce mai complexă.
Astăzi, la ora 7:24, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat despre o rachetă de croazieră care se îndrepta spre Cernăuți, venind dinspre teritoriul Moldovei, scrie uazmi.org
La ora 7:26, canalul de monitorizare „Хлопці з ППО | РАДАР” a informat că o rachetă de croazieră a zburat spre România, având direcția Darabani. Aceasta a traversat teritoriul Moldovei și României pe o distanță de 140 km, de la zona Iampil până în zona Darabani. Ulterior, a ieșit din nou în regiunea Cernăuți.
Potrivit surselor militare consultate de EVZ se confirmă parțial informația. “Da, se pare că au traversat Moldova, au intrat prin România și de acolo au intrat în regiunea Cernăuți. Atac masiv pe zona energetică a Ucrainei. Dar încă se analizează datele.” ne-a spus sursele citate. Un mesaj important al Federației Ruse.
Mesajul forțelor aeriene din Ucraina, sursa: Telegram
Update. Reacția ofiicială a MApN
Comunicat MApN: “Cu privire la informațiile din spațiul public, referitoare la o rachetă rusească ce ar fi intersectat, în această dimineață, spațiul aerian național, facem următoarele precizări:
Sistemul de supraveghere aeriană al României, ca parte a sistemului integrat al NATO, care monitorizează în permanență situația aeriană din zonă, nu a detectat o astfel de situație.
Autoritățile militare române au fost informate de cele ucrainene despre faptul că, în jurul orei 7.30, o rachetă a forțelor Federației Ruse, care ar fi avut impactul în regiunea Cernăuți, Ucraina, ar fi evoluat prin spațiul aerian al Republicii Moldova și, pentru aproximativ două minute, și prin spațiul aerian al României, în zona de nord, în proximitatea localității Darabani.
Din datele de monitorizare ale sistemelor de supraveghere aeriană ale României și din cele furnizate de mijloacele țărilor NATO care suplimentează monitorizarea în zona de responsabilitate a României, nu a fost confirmată traversarea spațiului aerian românesc.
Structurile competente ale MApN vor continua să cerceteze această situație, pentru clarificarea tuturor circumstanțelor.
De asemenea, forțele și mijloacele angrenate în executarea Serviciului de Luptă Poliție Aeriană – sub comandă națională și sub comandă NATO rămân permanent la datorie pentru protejarea spațiului aerian național și aliat”.
Rachetele rusești domină Ucraina
Potrivit unor comentatori ucrainieni, Rusia și-a consolidat semnificativ capacitățile de utilizare a vehiculelor aeriene fără pilot (dronelor) de diferite tipuri. Numai în luna noiembrie, Federația Rusă a lansat peste 2.000 de drone asupra Ucrainei. Aceste acțiuni reflectă politica de agresiune extremă promovată de regimul rus. “Este esențial ca partenerii Ucrainei să înțeleagă că răspunsul adecvat pentru Putin trebuie să includă apărarea spațiului aerian ucrainean și distrugerea dronelor rusești, care, în unele cazuri, încalcă și spațiul aerian al țărilor NATO. Ucraina discută despre crearea unei coaliții internaționale pentru a doborî dronele și rachetele Federației Ruse”, a explicat astăzi, 24 decembrie, Valerii Riabîh, director în cadrul companiei de consultanță Defense Express, la postul de televiziune FREEДОМ.
El a subliniat că, recent, Federația Rusă și-a extins semnificativ capacitățile. În ultimul an, Rusia a lansat 1.100 de rachete de diferite tipuri asupra sistemului energetic al Ucrainei. Aceste atacuri necesită o ripostă, similar modului în care o coaliție internațională a sprijinit Israelul împotriva atacurilor cu rachete din partea Iranului.
Avertisment clar
El a avertizat că, dacă partenerii Ucrainei nu vor adopta o poziție mai fermă, atacurile hibride ale Rusiei se vor intensifica.
„În viitor, acest lucru ar putea duce la utilizarea pe scară largă a unor astfel de mijloace, deoarece Rusia profită de incertitudinea, lipsa de decizie și răspunsurile inadecvate la amenințările pe care le creează. Exemplele sunt clare: criza migrației orchestrată din Belarus către Polonia a necesitat peste șase luni pentru a primi un răspuns mai adecvat. În mod similar, Rusia va continua să testeze limitele. Totuși, există o conștientizare tot mai mare a pericolului în rândul partenerilor Ucrainei. Rămâne nevoie doar de voință pentru a da un răspuns ferm”, a concluzionat Riabîh.
Recomandările noastre
