Autorul Gavriil Preda face câteva dezvăluiri din lucrarea apărută recent, „23 August 1944 – Misterul Telegramei de la Stockholm”, în podcastul prezentat de jurnalistul Mirel Curea.

„Ce a fost la 23 august, domnule profesor?” Conf univ dr. Gavriil Preda a relatat că nu putem avea o perspectivă clară asupra multor lucruri legate de acea perioadă, întrucât nu deținem informații ci privim întâmplările de la acea vreme doar din perspectiva confruntării pe front.

„ Nu avem o perspectivă foarte clară asupra multor lucruri legate de 23 august. În primul rând, nu știm în ce măsură actul de la 23 august a fost cunoscut și a avut informații despre el, și poate chiar a fost observat într-un fel de sovietici. În general, noi privim relațiile dintre România și URSS în timpul celui de-al Doilea Război Mondial doar din această perspectivă, a confruntării pe front. Mai puțin în istoriografia românească conflictul este prezentat din punct de vedere informațional, al luptelor dintre serviciile de informații.

Aveau sovieticii un agent secret bine plasat?

Mi-am pus întrebarea dacă sovieticii, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au reușit prin Orchestra Roșie să aibă un agent în inima enclavei germane și să primească informații încă din momentul în care se luau decizii strategice la cel mai înalt nivel și, cel mai important, să ajungă la Moscova chiar la timp.

Uneori chiar înainte ca acestea să ajungă la cartierul general german de pe Frontul de Est. Dacă reușeau să primească informații la zi despre proiectul atomic american, despre decizia strategică a Japoniei de a nu ataca URSS, oare chiar au rămas blocați pe malurile Dâmboviței și nu știau ce se întâmplă la București?”, a spus invitatul Gavriil Preda.

Generația noastră nu va avea acces la adevărata istorie a comunismului.

„Acum, istoria ne arată că și ei au avut mari eșecuri, nu au știut unele lucruri pe care ar fi trebuit să le știe, cum ar fi prăbușirea comunismului. Brătianu spunea: putem vorbi despre evenimentele istorice la vreo 50 de ani după ce s-au întâmplat.

Din două motive: în primul rând, aspectul emoțional al participanților, al celor care au trăit evenimentul, se așază, emoțiile trec și apare factorul obiectiv și, în al doilea rând, încep să apară documentele de arhivă, sunt declasificate. Așadar, despre prăbușirea comuniștilor în ' 89 nu vom ști încă nimic. De aceea spun că încă nu avem elementele esențiale despre 23 august. Dar vor fi surprize uriașe”, a explicat prof. Gavriil Preda.

Rușii nu ne dau acces la arhive? Istoricii români le-au cerut?

„Relația dintre România și Rusia de astăzi este foarte complicată, știu de discuțiile despre stăruințele de cercetare făcute în arhive de profesorul Buzatu, de academicianul Florin Constantiniu, de profesorul Scurtu, mai nou, meritele importante îi aparțin profesorului Ilie Schipor, care a reușit să aducă în țară dosarele a zeci de mii de soldați căzuți la Stalingrad, un efort uriaș pentru acest istoric român.

Aceste personalități istorice au avut acces la arhivele sovietice, după ei nu mai știu de alții. De asemenea, avem un decalaj de specialiști pe spațiul rusesc, și prin necunoașterea limbii și prin această abordare de respingere a planului cultural și științific de colaborare, care nu este benefică din punct de vedere științific”, a conchis autorul.