Cel mai bun jurnalist al anului 2021 în clasamentul cititorilor Evenimentului Zilei a venit la podcastul EVZ-Play cu Robert Turcescu. Ion Cristoiu a explicat noua paradigmă globală care se conturează după ce pandemia a acutizat afectarea drepturilor și libertăților individuale.
Cunoscutul jurnalist consideră că noua criză care se prefigurează după ce pandemia se va fi încheiat, respectiv criza climatică, va deschide o cale largă Chinei pentru supremația mondială. Țara profund comunistă poate reprezenta un model prin spiritul asiatic al colectivității pliat pe o explozie a prosperității.
„Occidentul devine tot mai tentat de varianta de dezvoltare a Chinei"
„Occidentul devine tot mai tentat de varianta de dezvoltare a Chinei. Până la amploarea luată de China se spunea că omenirea nu poate progresa fără concurență, iar concurența implică democrație. Iată că China a dovedit, în condițiile Asiei, că poți să ai dezvoltare uriașă fiind regim de autoritate. Regim care pune interesele colectivității înaintea drepturilor omului. A apărut (n.r. - odată cu pandemia) o teorie ticăloasă: dreptul la viață înăbușă celelalte drepturi. Nu e adevărat, și sclavii trăiau", a explicat Ion Cristoiu în studioul EVZ.
Publicistul a mai remarcat un paradox: deși pandemia a pornit din marea țară asiatică, China practic a scăpat neatinsă de pandemie. Ba mai mult, țara care numără o populație de 1.350 miliarde de oameni, fiind cea mai populată din lume, nu a instituit obligativitatea certificatului verde.
Economia Chinei va fi numărul 1 mondial în 2030
Experții financiari internaționali au anunțat la unison că economia Chinei va ajunge pe primul loc în lume, depășind Statele Unite, care în 2020, conduceau în topul PIB-ului nominal cu 20,81 trilioane de dolari, față de Beijing care avea 14,86 trilioane de dolari. Evenimentul se va produce în jurul anului 2030, chiar mai repede decât s-a estimat, în trecut.
Trebuie subliniat faptul că, în prezent, China a depășit SUA în clasamentul parității puterii de cumpărare (PPP) – o metodă care măsoară puterea de cumpărare a unei monede, exprimată într-o monedă de circulație internaționată, de regulă în dolari – unde Beijingul are 24,16 trilioane de dolari față de Washington cu 20,81 trilioane de dolari, în 2020, potrivit wbj.
Interviul integral poate fi vizionat aici: