România trebuia să primească accesul pe canalul Bâstroe, din partea Ucrainei, pentru a efectua măsurători, așa cum au stabilit autoritățile din ambele țări. Acordul scris nu a venit, astfel că diferendul care a provocat o dispută aprinsă în spațiul public românesc nu a putut fi clarificat. Subiectul a fost tratat de fostul comisar șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, în podcastul „Hai România”, unde a fost invitatul jurnalistului Ionuț Cristache.

Fostul comisar șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu a fost invitat în podcastul „Hai România”, realizat de Ionuț Cristache, unde a vorbit despre situația canalului Bâstroe. Subiectul a suscitat numeroase polemici în ultima perioadă, din cauza lucrărilor de dragare făcute de partea ucraineană. Au existat abordări politice, dar și îngrijorări legate de consecințele pe care le-ar putea avea lucrările asupra biodiversității din Delta Dunării.

În acest context, ca specialist, Octavian Berceanu a dat răspunsuri la întrebarea esențială pe care și-o pun toți românii interesați: Care vor fi consecințele de mediu pentru Delta Dunării, în condițiile în care lucrările au fost deja efectuate, după cum a confirmat partea ucraineană?

„Noi cumva trebuie să ne uităm în urmă un pic. Am avut câteva inițiative ale celor din Ucraina legate de acest canal în trecut. Dacă ne uităm pe imaginile satelitare, care sunt accesibile, și un copil de 12 ani poate să vadă că începând cu anii 2000, în mod special 2014 am avut la gura de vărsare a canalului cantități foarte, foarte mari de aluviuni, nefirești și nenaturale. Ne uităm și la gurile de vărsare ale celorlalte brațe și nu vedem acumulările astea. Ne uităm și istoric, avem imagini satelitare din 1984 și vedem că în 20 de ani nu s-a întâmplat nimic. Deodată avem o insulă care se transformă în peninsulă, niște cantități aluvionare care nu aveau cum să ajungă pe Dunăre în mod natural. Ele sunt dezvoltări în urma unor activități antropice, respectiv dragare, adâncire de canal”, a arătat fostul șef al Gărzii de Mediu în podcastul lui Ionuț Cristache.

Potrivit spuselor sale, astfel de informații au ajuns și pe masa autorităților care ar fi trebuit să-și pună semne de întrebare. Iar aceasta nu de acum, ci de mai multă vreme. Demersurile pentru rezolvarea situației de pe canalul Bâstroe ar fi trebuit demarate în urmă cu patru - cinci ani.

„Lucrurile astea cu siguranță le-au văzut autoritățile pentru că primesc imagini satelitare la nivel național. Dezvoltarea asta de la insulă în peninsulă și la un nou teritoriu mărginaș gurii de vărsare trebuia să ridice niște semne de întrebare și să nu fim reactivi ci proactivi. Demersul ăsta trebuia să se întâmple cel puțin acum 3-4-5 ani de zile. În opinia mea lucrările de adâncire sunt făcute pe Bâstroe. Au ajuns de la 3, 9 m la 6,5 m sau chiar mai departe la 8,4 m, văzând acele imagini satelitare cu acele depozitele imense de aluviuni de la gura canalului”, a explicat Octavian Berceanu.

România și Europa au eșuat în această privință

Octavian Berceanu este de părere că România și Uniunea Europeană au eșuat în protejarea rezervației naturale Delta Dunării care este un sit aparținând patrimoniului mondial. În opinia sa, lucrările de pe canal sunt de adâncire, având în vedere volumele de aluviuni care ajung la gurile de vărsare în Marea Neagră. Iar acest lucru ar fi trebuit să dea de gândit organizațiilor care se ocupă cu protecția mediului în Delta Dunării.

„România și Europa au eșuat, pentru că vorbim de o rezervație la nivel mondial. E un sit care are anumite condiții pentru că este un patrimoniu mondial. Și Europa era implicată direct, iar organizațiile care protejează Dunărea și Delta sunt la nivel european cel puțin. Mi-a luat un sfert de oră să analizez imaginile satelitare, ca să trag și concluzii. Vorbim de niște hectare vizibile la suprafața mării, hecatare care se întind ca un con, care au o bază foarte mare și aceste hectare mai sunt și măturate de ape. Niște volume foarte mari care puteau să provină doar din adâncirea sau lărgirea acestui canal, dintr-o intervenție majoră. Eu merg pe adâncire, pentru că aluviunile astea vin din adâncirea”, a explicat fostul comisar al Gărzii de Mediu.

Octavian Berceanu a atras atenția și asupra altor aspecte. El a vorbit despre urmele unor incendii care se pot observa și despre care spune că sunt rezultatul unor operațiuni sistematice. Iar consecințele sunt distrugerea oricărui ecosistem în zona respectivă.

„Mai sunt câteva aspecte. Zona de nord a canalului este brăzdată aproape ca o grilă de de incendii. Incendiile alea nu sunt incendii puse de 2-3 țărani din zonă ci suprafețe de zici de hectare sunt incendiate sistematic. Ca să faci această incendiere asta a însemnat că a scăzut nivelul apei pentru că nu ai cum să ai suprafețe de uscat atât de mari. S-au format grinduri, care înseamnă niște zone de mal înconjurate de ape, dar acolo a scăzut și nivelul apei ca să poți incendia acele suprafețe foarte foarte mari”, a explicat Berceanu în podcastul lui Ionuț Cristache.

Ecosistemul are de suferit din cauza lucrărilor

Potrivit fostului șef al Gărzii de Mediu, adâncirea canalului are repercusiuni asupra ecosistemului. Octavian Berceanu a explicat că nivelul foarte scăzut al apei în anumite zone indică faptul că s-au făcut lucrări care au modificat configurația zonei.

„Asta îmi spune că adâncirea acestui canal are niște repercusiuni vis-a-vis de ecosistemul de acolo. Faptul a fost ars și pârjolit distruge orice ecosistem. Dacă ne uităm tot pe harta satelitară de la NASA când avem fenomenul acesta puternic de incendiere este în perioada de primăvară în 2022. În primăvara lui 2022 acel nivel al apei era extrem de scăzut, în urma unor lucrări. Atunci aveam deja primele lucrări finalizate cu efecte sesizabile în ecosistem.

Cumva se vede pe satelit o dâră de nisip care merge spre mare chiar în zona Canalului Bâstroe. N-ai cum să ai deversările astea de aluviuni în cantități atât de mari, mai mari decât brațele Dunării. La vărsare deja s-a creat o peninsulă și merg pe mulți kilometri. Vorbim de cantități foarte foarte mari. Pe Google Earth Pro, dacă mergem din 1984 până 2004, timp de 20 de ani, nu vedem nici măcar un grăunte de nisp așezat din gura de vărsare. Și din 2004 începe să crească o mică insulă care explodează în 2014 și devine o peninsulă și parte din teritoriu”.

Ce putea să facă Garda de Mediu și autoritățile

Octavian Berceanu susțune că Administrația Deltei Dunării ar fi trebuit să observe schimbările ecosistemului și lucrările care se efectuează. Mai mult, spune el, Poliția de Frontieră care operează pe acele suprafețe ar fi trebuit să sesizeze ce se petrece. În opinia sa, apariția unor nave de o capacitate mult mai mare decât în trecut, pe canalul Bâstroe ar fi trebuit să ridice semne de întrebare autorităților române.

„În zona Deltei există o administrație, ARBDD-ul, Administrația Deltei Dunării, care poate să vadă lucrurile astea. Apoi există Poliția de Frontieră care monitorizează orice tip de navă care intră în zona respectivă, care tranzitează. Ori dacă ți s-a schimbat tipul de navă, nave mult mai mari, care pot suporta o încărcătură mai mare de 1.250 de tone circulă în zona aia automat te duci cu gândul că s-au produs niște modificări substanțiale care să poată permite accesul acelor nave în zonă”, a explicat Octavian Berceanu.

El a precizat că există și alte instituții ale statului român cu atribuții în protecția mediului și securitate care monitorizează imaginile din satelit. Și acestea ar fi trebuit să sesizeze orice modificare a ecosistemului din Delta Dunării.

„Noi mai avem și alte instituții ale statului care monitorizează satelitar. Securitatea României se bazează și pe securitate satelitară, sunt curente, sunt obligatorii. Din acele modificări vezi că s-au produs niște modificări. Toate lucrurile sunt vizibile”, a mai precizat Octavian Berceanu.

Subiectul Bâstroe este o negociere între România și Ucraina

Consecințele lucrărilor de adâncire a canalului Bâstroe și a transformării sale în cale navigabilă pentru navele mari se vor vedea în dezechilibrele de mediu. Octavian Berceanu este de părere că autoritățile române au închis ochii pentru că doresc să obțină o parte din sumele alocate reconstrucției de după război.

„Astfel de dezechilibre majore se întâmplă în pădurile din zona deltei amazoniene, în pădurile amazoniene, se întâmplă în zonele de conflict frecvent. Ori acum un an și jumătate Ucraina nu era în conflict. Deci puteam face demersuri oricând. Eu cred că aceste demersuri vin într-un anumit context dacă te uiți din afară. Orice zonă de conflict intră într-o reconstrucție a zonei respective, în cazul nostru estul Ucrainei. Vor fi foarte mulți bani care vor ajunge pentru reconstrucția Ucrainei și dacă mă uit și la celalte conflicte la care România a participat a avut o bucățică, o felie”, a declarat Octavian Berceanu.

Fostul șef al Gărzii de Mediu vorbește despre un „șantaj” al politicienilor români care își doresc o parte mai mare din sumele pentru reconstrucție. El este de părere că aceștia au păstrat tăcerea cu privire la ceea ce se întâmplă în Deltă tocmai pentru a avea un As în plus, la negocieri.

„Cred că politicienii noștri care au beneficiat în trecut de aceste mici felii de reconstrucție s-au trezit acum că se împarte tortul pentru reconstrucția Ucrainei și au venit cumva ca într-o formă de mic șantaj, au venit cu un as la masa asta, poate prind și ei o felie mai mare. Cred că avem de a face cu o negociere de fapt, de asta e și subiectul acum”, a mai precizat Octavian Berceanu.

El spune că în acest moment nu se mai pot face multe lucruri pentru remedierea situației, mai ales că Ucraina nu a permis accesul în zona respectivă. Astfel nu se pot compara datele din teren cu cele din imaginile obținute prin satelit și nu pot fi atrase autoritățile europene în această dispută. Pentru că nu există probe suficiente.

„Din păcate sunt puține lucruri care pot fi făcute în momentul de față. Ca să fim activi, ar trebui să avem acces în zona respectivă, să comparăm cu datele satelitare și să atragem și instituțiile europene în acest subiect. Arătăm cu degetul înspre Ucraina, dar aceste incendieri și un managemnt impropriu îl avem chiar în țară, în România, unde zona respectivă e brăzdată de incendii, arată ca Sevastopolul sau ca orice altă zonă de conflict”, a subliniat fostul șef al Gărzii de Mediu.

Ce era Bâstroe înainte de 2004

Octavian Berceanu a precizat că în perioada sovietică nu a fost dezvoltată zona Bâstroe pentru navigație din cauza adâncimii reduse a canalului. Ulterior, însă, odată ce Ucraina și-a obținut independența, a apărut și această necesitate. El spune că războiul doar a accelerat demersurile făcute de oficialii de la Kiev în această direcție. Dar intențiile existau și înainte.

„Era un canal, dar ucrainenii nu au dezvoltat în zona respectivă un port din cauza adâncimii mici a canalului, cu toate că exista și această posibilitate, era greu să te pui pe vremea sovieticilor cu crezul lor. Însă sub presiunea momentului și a nevoii de a dezvolta... Dezvoltarea unui port acolo nu este dată de război, acum a devenit o necesitate și s-a accelerat procesul, dar este o viziune care a fost pe masa guvernului din Ucraina de cel puțin 15 ani, 20 aproape”, a precizat Octavian Berceanu în podcastul lui Ionuț Cristache.

Efectele tragice ale adâncirii Canalului Bâstroe

Odată cu creșterea traficului pe canalul Bâstroe vor apărea probleme de mediu în Delta Dunării. Astfel, vor crește cantitățile de deșeuri și substanșe toxice deversate în apă. Iar acest lucru va duce la o degradare a sistemului din zona respectivă.

„Noi trebuie să ne uităm ce înseamnă un trafic de nave de mare tonaj în zona respectivă. Nu vorbim doar de urmele lasate în urma navelor. Vorbim de deversări de subsanțe periculoase, vorbim de deversări de deșeuri, astea le vedem în largul portului Constanța. Vorbim de foarte multe lucruri care se aruncă. Pleacă deșeuri din România sau Ucraina care figurează că ajung în alte porturi din alte țări, dar de fapt la 60-70 de km sunt deversate în larg. Mai sunt și specialiști care spun că vom avea schimbarea migrațiilor speciilor de pești care sunt păcăliți de adâncimea acestui canal care se oprește cumva, pentru că nu va avea aceași adâncime și pe partea superioară. Vom avea o degradare a diversității foarte pronunțată. Asta e o parte”, a explicatOctavian Berceanu.

El a mai atras atenția că pe de altă parte, este de așteptat ca pânza freatică să scadă, iar zona să devină aridă, cu toate problemele ce decurg de aici.

„A doua parte este că va seca cumva. Ucrainenii spun cumva că nu vor fi implicații vis-a-vis de nivelul apei. Dar toată lumea știe că în momentul în care te duci pe un râu cu balastiere a scăzut apa în puțuri. Pânza freatică coboară foarte mult. Aici e o zonă sensibilă. Dacă a scăzut pânza freatică cu doar un metru toată zona aia devină aridă. Aluviunile sunt ca betonul, le spargi pur și simplu cu ciocanul. Nu mai sunt apte care să suțină viața. Eu îi rog să meargă în teren și să meargă să verifice ce se întâmplă acolo în vară sau chiar în primăvara asta pentru că e o primăvară secetoasă. Să vadă efectele”, a precizat Octavian Berceanu.

De ce nu a intervenit România

Fostul șef al Gărzii de Mediu acuză incompetența celor care lucrează în instituțiile statului care nu au fost capabili să gestioneze această problemă. În opinia sa, mulți funcționari nu sunt interesați și nici nu au capacitatea să culeagă informații și să aibă inițiativa într-o astfel de situație.

„Eu îi bănuiesc de foarte multă incompetență. Am lucrat în instituțiile statului. La Garda de Mediu nu sunt în stare să gestioneze niște imagini simple pe Google Maps. Mulți funcționari nu sunt capabili să gestioneze informația și să strângă informații din surse libere. Din punctul meu este culpabil. Trebuia să aduci la cunoștință instituțiilor internaționale. E vărsarea Dunării, un teritoriu vast cu implicații la nivel internațional. În momentul în care ai niște implicații la nivel internațional și tu mergi pe sub radar pentru că ai niște vecini incapabili să gestioneze această problemă este o culpă”, a concluzionat Octavian Berceanu în podcastul lui Ionuț Cristache.