„Taică-miu spunea că probabil se va face un plan de evacuare. Unde conducerea țării va fi pusă sub protecție. Deja se știa că la granița de Est a României erau masate două divizii rusești puternice, motorizate, care în câteva ore ajungeau să-și bea cafeaua și ceaiul în București.”
„A fost o discuție lungă cu Ceaușescu în care s-a pus problema – ce facem. Ceaușescu a spus că el nu e de acord cu treaba asta și că e o mare imixtiune în treburile interne. Taică-miu i-a spus: Ok, atunci trebuie să faci un discurs, să ieși și să spui lumii, poporului, în cadrul unei manifestări populare de amploare. Ceea ce a și fost. Pentru că lumea a spus că e război, că rușii intră peste noi încă o dată.”
„Era evident că din punct de vedere militar nu putem face față unei forțe atât de mari. Ceaușescu a propus să ne opunem cât putem să ne opunem militar și după care va începe lupta de partizani.”
„Exista o emoție extraordinară, o frământare și o panică. Asta a fost prima discuție, să ne apărăm cum putem, prin munți, prin văi, cu partizani, cu toată populația, dacă ajungem acolo. Problema este să nu ajungem acolo. Bineînțeles că a început să zbârnâie telefoanele cu toate cancelariile occidentale.”
„Reacția Chinei a fost, după părerea mea și a lui taică-miu, determinantă în a convinge Rusia să nu invadeze. La 2 zile după, la Ambasada Română din Beijing, a avut loc sărbătoarea de 23 august la care a participat pentru prima oară în istorie Ciu Enlai. El ca prim-ministru al Chinei nu participa la astfel de zile naționale ale diferitelor țări. Era diferență mare de rang politic. La acea sărbătoare, Ciu Enlai a făcut următoarea afirmație: « China va sprijini România chiar și cu tunuri, respectiv, cu armament greu» Era clar că în spate au fost purtate discuții și făcute promisiuni de sprijin al României în fața Rusiei de către China.”