Evenimentul Zilei > Economie > EXCLUSIV. Cimitirul economiei românești! Fost ministru despre mecanismul care a pus fabricile pe butuci (VIDEO)
VIDEO

EXCLUSIV. Cimitirul economiei românești! Fost ministru despre mecanismul care a pus fabricile pe butuci (VIDEO)

Vosganian, secrete de armean. Robert Turcescu şi Dan Andronic au aflat de la Varujan Vosganian întâmplări de neimaginat despre lumea politică și lumea instituțională. Una dintre ele se referă la devalizarea economiei românești, la care a fost martor în mandatele de ministru al Economiei.

Invitat al jurnaliștilor Robert Turcescu și Dan Andronic în podcastul EVZ Play de luni, Varujan Vosganian i-a cunoscut pe aproape toţi cei care au defilat prin funcţii înalte după 1989. Ca un fin observator al oamenilor şi al situaţiilor, ca scriitor și om politic, a văzut și auzit multe la viața lui. A fost martor, de exemplu, la câteva episoade nefaste care vorbesc despre felul în care economia noastră a fost distrusă după Revoluție.

Vosganian: Krivoi Rog a costat România un miliard de dolari

În calitate de fost ministru al Economiei Varujan poate vorbi în cunoștință de cauză, de exemplu, despre cazul combinatului din Krivoi Rog (foto), la a cărui activitate țara noastră a participat din epoca Ceaușescu. Până la acest moment, România nu a apucat să vândă participația de 27% de la combinatul gigant neterminat de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier din Ucraina.

„Când eram ministrul Finanțelor am cerut dosarul Krivoi Rog de la externe. În fiecare an se dădeau 4 milioane de dolari pentru câini lupi și niște paznici. Am cerut să mi se dea planurile și m-am dus în Ucraina. Era august 2013. În 25 de ani nimeni nu s-a atins de Krivoi Rog în România. I-am spus ministrului Economiei ucrainean: uite ce este, pe calculele astea voi ne datorați 160 de milioane de dolari. Cu rușii discutăm separat. Stau aici până semnăm. Am semnat protocol. (…). Acum fostul ministru Năsui de la USR a zis că e o ruină. A costat România un miliard de dolari, un capitol care se îmchide”, a povestit fostul liberal.

Economistul a menționat și felul în care Oltchim a fost salvat in extremis de la închidere, după ce ajunsese să fie căpușat de diverși sub-furnizori, atingând astfel datorii astronomice.

A existat un plan de distrugere sistematică a industriei românești?

Întrebat de jurnalistul Dan Andronic dacă a existat un plan de distrugere sistematică a industriei românești, Varujan Vosganian a precizat: „Nu cred că a existat un plan sistematic de distrugere. Cred că nu a existat niciun plan și asta a dus la distrugere. Din afară au existat mai multe interese, nu a existat un plan coordonat. Fiecare și-a urmărit interesul”.

Chestionat de co-moderatorul Dan Andronic dacă putem vorbi de o mișcare orchestrată din afară interesată să falimenteze economia României, economistul a opinat că e vorba de două cauze. Pe de o parte, companiile externe au știut să-și impună interesele, pe de altă parte nu a existat o strategie unitară după Revoluție legată de o politică economică coerentă. Ca dovadă stă faptul că dacă înainte de 1989 exista o economie corelată, în momentul de față nu mai avem multe industrii, ceea ce s-a tradus automat în ruperea lanțului de corelare a obiectivelor economice.

Fiecare industrie lipsă are un câștigător afară

„Nu avem industria zahărului, industria hârtiei și cartoanelor, nu mai avem industrie de geamuri, nu mai avem industrie de covoare, nu mai avem de îngrășăminte. Fiecare din astea are undeva un câștigător în afară care vinde României. Cred că principalul vinovat aici este strategul din România. Această economie românească, așa cum era ea, avea o funcționare corelată. În clipa în care scoteai o rotiță, celelalte să învârteau în gol.

Am să-ți dau un exemplu. Agricultura cooperatistă avea un corespondent în industria de mașini, tractoarele. În clipa în care noi am distrus cooperativele (…) n-am mai avut piață pentru tractoare și atunci uzina de tractoare s-a închis”, a completat fostul demnitar.

Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]