Exclusiv. Ce se întâmplă cu cei care mor în starea de urgență. Adio rămas bun!

Exclusiv. Ce se întâmplă cu cei care mor în starea de urgență. Adio rămas bun! INML Sursa foto. EVZ

„Sunt măsuri mai energice dar care se respectau și până acum în activităţile medicale cu risc biologic crescut. Aceste proceduri sunt necesare și pentru autopsiile anatomopatologice din spitale, inclusiv pentru protecția muncii și prevenția contaminărilor.

Au mai fost epidemii, precum gripa aviară și gripa porcină , pericolul permanent de contaminare TBC, HIV-SIDA, HEPATITĂ tipB,C etc.”, a precizat, în exclusivitate pentru evz.ro, dr. Gheorghe Alexandrescu, fostul șef al Laboratorului de Prosectură al INML, medic legist care a lucrat zeci de ani în instituția centrală a medicinii legale românești.

Legistul a explicat că, pentru a se preveni infectarea cu virusul COVID-19, la necropsie se impune, mai întâi, îmbălsămarea cadavrului, înainte de a se proceda la deschiderea corupului celui decedat. Și asta după ce răposatul a fost identificat de către doi aparținători „echipați corespunzător”.

Ne puteți urmări și pe Google News

 

reportaj în exclusivitate pentru evz.ro

Dr. Gheorghe Alexandrescu susține că, dacă sunt respectate procedurile și normele epidemiologice, nu sunt riscuri, deoarece transmisia COVID-19 se face prin aerul încărcat cu particule micronice, conținând virusul expirat din căile respiratorii ale celor infectați.

„Transmisia prin contact cu secrețiile infectate de la cadavru sau de la persoane contaminate se previne evitând atingerea feței și, implicit, a mucoaselor nazale și oculare”, atrage atenția dr. Gheorghe Alexandrescu.