● Infecțiile în spitale au explodat! ● Scandalul Hexi Pharma a declanșat o situație fără precedent ● Un medic lansează un apel disperat: septicemiile au crescut de la două pe lună, la 12 pe săptămână

Ieri, mesajul unui medic, disperat de actuala situație, a ajuns la EVZ. Efectele Scandalului Hexi Pharma sau management defectuos? Orice explicație poate fi valabilă, dar acesta nu este singurul doctor care a relatat situația. În mod ciudat, autoritățile nu dau semne că ar fi impresionate de semnalele venite din sistemul medical, cu toate că o criză fără precedent pare să se fi declanșat în sistemul medical românesc, odată cu scandalul Hexi Pharma. Evenimentul Zilei cere autorităților medicale, Ministerului Sănătății, managerilor de spitale și medicilor, să aibă curajul și să aducă noi elemente privind situația din spitalele românești

FOTO: Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății

Nu mai rezistăm în condițiile astea. Numărul infecțiilor nosocomiale în ultima lună a crescut exponențial în spitale. Eu, personal, din această cauză, nu mai internez (...) acute. Ceea ce e acum pe piață (n.r. - se referă la substanțele dezinfectante), poate că are concentrația notată pe etichete, dar sunt ineficiente. Nu e o dezvăluire bombă, e realitatea după retragerea Hexi Pharma de pe piață”.

Acesta a fost mesajul inițial. Era foarte grav ceea ce ne spunea. Am intrat în dialog cu el, iar medicul ne-a cerut să-i protejăm identitatea, pentru că se teme de eventuale represalii din partea Ministerului Sănătății, adăugând: „Nu spune nimeni, nimic! 12 sepsisuri într-o săptămână, înainte două pe lună. Vorbiți cu șefii de la terapii intensive din toate spitalele. Ei știu situația. S-au dat peste cap să caute clorhexidină, dar n-au găsit. Unora le este frică să spună, ca să nu urle lumea, dar fix asta este situația”.

Lipsește clorhexidina

Asistăm la un semnal de alarmă tras fără motive temeinice, numai bun să inducă panică în rândul populației? Nu credem, pentru că reputația celui care a făcut-o, chiar și cu condiția păstrării confidențialității, este mai presus de orice îndoială. Iar pentru ca lucrurile să fie clare, vă semnalăm și declarația făcută în urmă cu câteva zile de dr. Ștefan Bubenek, managerul Spitalului „C. C. Iliescu”: „După ce Ministerul Sănătăţii a cerut ca spitalele să retragă din uz dezinfectanţii Hexi Pharma, cu siguranţă că spitalele şi-au luat măsurile, s-au aprovizionat din altă parte. Un aspect neplăcut cu care ne confruntăm, însă, este absenţa clorhexidinei, o substanţă dezinfectantă de piele, care din anii 2010 - 2011 este recomandată ca singura substanţă cu care trebuie dezinfectată pielea în cazul în care se montează perfuzii, fie pe cale venoasă periferică, fie pe cale venoasă centrală. Este singura substanţă recomandată de ghidul CDC american şi preluată în toate recomandările europene. În clipa de faţă, nu există această substanţă în România, se folosesc substanţe care nu fac parte din recomandările ferme ale ghidurilor internaţionale”, a precizat Şerban Bubenek, potrivit Mediafax.

„Se poate spune că suntem într-o situaţie de malpraxis”

Medicul a mai spus că aşteaptă cu interes ca „Unifarmul, Ministerul Sănătăţii să găsească o soluţie pentru ca să avem clorhexidină şi în România şi să ne aliniem acestor exigenţe ale ghidurilor internaţionale pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale. Teoretic, se poate spune că suntem într-o situaţie de malpraxis, pentru că nu urmăm o indicaţie de ghid 1A care re comandă ferm utilizarea numai a acestei substanţe, care are o remanenţă de până la două-patru ore pe piele după ce pacientul este dezinfectat. Noi luăm toate măsurile de siguranţă pentru ca toate manevrele să fie executate în mod steril, dar putem spune că în clipa de faţă nu putem să ne aliniem cerinţelor ghidurilor internaţionale în ceea ce priveşte asepsia şi antisepsia”, a subliniat medicul Şerban Bubenek.

EVZ face un apel către toate persoanele, care pot aduce lămuriri suplimentare, să o facă cât mai transparent cu putință. Tăcerea în jurul acestui subiect nu poate decât să ducă la evenimente cu consecințe greu de evaluat.

Ce sunt sepsisul și clorhexidina?

Ce este sepsisul sau septicemia? Potrivit definiției date de British Medical Journal : Afecţiune sistemică produsă de invadarea microbiană a părţilor componente ale organismului care, în mod normal, sunt sterile este definită drept „sepsis”. Iar Clorhexidina este un antiseptic chimic, folosit pentru combaterea agenților bacterieni, are proprietăți atât bacterostatice, cât și bactericide. Se pare că Hexi Pharma era unicul importator de clorhexidină, iar retragerea acestei firme de pe piață a creat o situație explozivă.

Răspunsul Ministerului Sănătății

În urma solicitării făcute de reporterii Evenimentului zilei, reprezentanții ministerului Sănătății ne-au informat că substanța numită clorhexidină se găsește și în componența altor 11 produse aprobate pe piața românească. „SC Hexi- Pharma nu este singurul producător/ importator al produselor pe bază de clorhexidină. Lista produselor biocide TP1 avizate de CNPB este publicată pe siteul Institutului Național de Sănătate Publică la capitolul Biocide. În aceasta se regăsesc și produsele pe bază de clorhexidină, cât și produse clorhexidină alături de alte subsțante active avizate de CNPB cu efect antiseptic, acestea se regăsesc în listă la pozițiile: 40, 41, 61, 78, 79, 80, 82, 83, 84, 85, 86. Ministerul Sănătății nu are atribuţii privind achiziţiile derulate de unităţile sanitare din teritoriu, nefiind autoritate de reglementare în materia achiziţiilor publice”, se arată în răspunsul oficial. De asemenea, surse din Minister spun că autoritățile vor trimite astăzi o informare către toate spitalele din țară prin care-i vor anunța pe manageri că, dacă au probleme cu această substanță, o pot procura de la alte firme, respectând formalitățile legale. (Dana Lascu)

„De ce nu avem clorhexidină? Este scumpă, iar Statul nu dă prea mulți bani pentru viața românului”

Un medic chirurg de la un mare spital bucureștean, care intră zilnic în sala de operație, a pus degetul pe rana sistemului: „Am folosit și noi clorhexidină, dar acum nu mai avem. Așa că utilizăm alte produse. Concurența e mare pe piață, avem de unde alege. Doar că aici intervine o problemă majoră: cât dai, atâta face! Altfel spus, românii se dau cu Fiat-ul, pentru că n-au bani de BMW. Poate susține cineva că nu sunt amândouă mașini? Așa și cu dezinfectanții, cu mențiunea că, probabil, numărul infecțiilor nosocomiale ar fi cu mult mai mic dacă s-ar folosi cel mai bine cotat produs. Așadar, de ce nu avem clorhexidină? Este scumpă, iar Statul nu dă prea mulți bani pentru viața românului”.

Medicul, care ne-a rugat să-i protejăm identitatea, a continuat: „Pe de altă parte, poți achiziționa un dezinfectant foarte scump, dar să iei țeapă. Firma respectivă îți poate livra marfă de calitate la început, pentru ca, ulterior, s-o dilueze. Câte controale poți să faci? Verifici câteva mostre, iese bine, după care te trezești că ți-a crescut numărul de infecții”.

Chirurgul a concluzionat: „În legătură cu așa-zisa explozie a infecțiilor din ultima perioadă, lucrurile sunt și mai simple. Dincolo de folosirea dezinfectanților ieftini, scandalul Hexi Pharma a băgat frica în directorii de spitale. Acum fac rapoarte corecte, mai precis... fac rapoarte, pentru că, înainte, pentru a da bine, pentru ei nu exista nicio infecție”.

Situația de la Timișoara

„La Spitalul Clinic de Urgență Județean Timișoara folosim clorhexidină. E utilă mai ales în cazul pacienților alergici la iod”, ne-a explicat managerul Marius Craina. La Spitalul Municipal Timișoara, una din soluțiile pentru dezinfectarea mâinilor și tegumentului conține, de asemenea, clorhexidină. „Pentru dezinfectarea mâinilor prin frecare folosim Desderman Pure, un antiseptic pe bază de alcool, iar pentru dezinfectarea mâinilor prin spălare folosim Lifi Scrub, o soluție pe bază de clorhexidină. În schimb, pentru suprafețe mari, statice, de exemplu pardoseli, folosim dezinfectanți pe bază de clor, Cloramina T și Clorom”, ne-a declarat Ramona Gîdea, directoarea de îngrijiri medicale a Spitalului Municipal Timișoara. (Georgeta Petrovici)

„E recomandată folosirea clorhexidinei, dar poate fi înlocuită”

Președintele Ordinului Asistenților Medicali din București, Carmen Mazilu, spune că nu a primit semnale de la colegii de breaslă legat de lipsa clorhexidinei din spitale. „E adevărat că e recomandată de ghidurile de specialitate ca antiseptic pentru combaterea agenților bacterieni și este posibil să lipsească acum, după ce toate produsele Hexi Pharma au fost retrase, dar nu este o problemă. Dezinfectarea pielii se poate face și cu soluții pe bază de alcool, iar perfuziile nu se pun cu mâna goală, ci cu mănuși. Nu e o problemă capitală, se poate rezolva și altfel”, ne-a explicat aceasta.

Spitalul Malaxa, biocide folosite şi la NATO

Contactat telefonic pentru a afla care este situaţia la Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa“ din București, Adrian Secureanu, managerul unităţii medicale, ne-a declarat: „Noi n-am avut septicemie în spital de zece ani, de când sunt eu manager. Faptul că îmi spuneţi că aceste cazuri au crescut, este foarte grav. Ca substanţe dezinfectante, noi folosim biocide luate din Germania, dar și din Austria, pe care le folosesc ăştia de la NATO. N-am avut niciodată contract cu HexiPharma, nici măcar pentru o coadă de mătură“. (Mihai Oprea)

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Hunedoara – Deva, Călin Laza: „Până acum, am mers cu ce-am avut, s-a folosit săpun Betadină Scrab”

Nici cele mai mari spitale din judeţul Hunedoara nu au dezinfectanţi pe bază de clorhexidină. Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Hunedoara – Deva, Călin Laza, spune că, în urma scandalului şi a apariţiei noilor liste cu dezinfectanţi agreaţi de Ministerul Sănătăţii, a demarat o licitaţie, iar produsele pe bază de clorhexidină vor ajunge aici săptămâna viitoare. „Până acum, am mers cu ceam avut, s-a folosit săpun Betadină Scrab. Acum văd că e o nouă abordare la nivel central şi ne conformăm. Problema este însă că toţi vrem să mergem cu Mercedes sau cu Porsche, dar, oare, ne permitem?”, declară Laza.

Spitalul din Deva tratează anual 25.000 de pacienţi pe spitalizări de lungă durată, 35.000 pe spitalizări de o zi şi primeşte, în secţia sa de Urgenţe, încă 57.000 de cazuri. Acestora li se adaugă peste 100.000 de pacienţi consultaţi în Policlinică.

Conducerea celuilalt spital mare din judeţ, „Dr. Alexandru Simionescu” din Hunedoara, e într-o uşoară derută. Directorul de aici, Nicuşor Ştefan, admite, la rându-i lipsa dezinfectanţilor care conţin clorhexidrină: „Până acum, dar şi în momentul de faţă, folosim dezinfectanţi cu conţinut mare de alcool. Nu avem dezinfectanţi cu clorhexidină, la ora actuală. Listele astea cu dezinfectanţi s-au tot schimbat în ultimele luni. Aşteptăm să se stabilizeze situaţia, pentru că, după aceea, riscăm să achiziţionăm cu bună credinţă dezinfectanţi care, apoi, sunt declaraţi neconformi. Cred că la acest capitol ar trebui făcute licitaţii naţionale, sau să fie întocmite caiete de sarcini standardizate, pentru că sunt şi spitale care nu au medic specialist epidemiolog (din fericire nu e şi cazul nostru) şi cărora le va fi greu să rezolve problema asta”. (Ciprian Iancu)

La Cluj nu există clorhexidrină, se merge pe bătrânul spirt medicinal

Managerul celui mai mare spital din județul Cluj, Spitalul Clinic de Urgență, Petru Șușcă, a declarat pentru Evenimentul Zilei că „unitatea medicală nu are în stoc clorhexidină, o subtanță folosită pentru dezinfectarea pielii în momentul administrării unor perfuzii, pe venă principală sau pe venă periferică”. Petru Șușcă a evitat să facă alte comentarii. Din informațiile EVZ, în Spitalul Județean Cluj se folosește banalul spirt medicinal, în momentul în care un asistent medical dezfinfectează locul unde va fi introdus acul perfuzabil. (Mihai Șoica)

Iodul e de bază la Constanţa

La Constanța nu mai există demult dezinfectanţi pe bază de clorhexidină. Directorul de îngrijiri al Spitalului Judeţean de Urgenţă, Cristina Asofiei, spune că în spital au doar dezinfectanţi pe bază de iod. Betadină, de exemplu. Managerul spitalului, Cătălin Grasa (foto), presupune că dezinfectanţii pe bază de clorhexidină sunt mai scumpi decât mulţi din aceeaşi clasă. „O fi recomandată clorhexidina de ghidurile americane. E și normal, ei au cele mai bine plătite servicii medicale. Noi nu avem nimic împotrivă să achiziţionăm clorhexidină, dar să ne recomande Ministerul Sănătăţii, prin comisiile de specialitate care trebuie să propună nişte protocoale de utilizare. E simplu”, comentează Cătălin Grasa. (Feri Predescu)

FOTO:Cătălin Grasa