Deşi datele statistice arată că mortalitatea infantilă şi mortalitatea copiilor sub 5 ani s-a diminuat în ultimii ani, numărul micuţilor născuţi prematur în Republica Moldova este unul în continuare impunător.

Cu toate acestea, nivelul mortalităţii perinatale, neonatale şi infantile este aproximativ de trei ori mai înalt în comparaţie cu cel din statele Uniunii Europene. Pentru reducerea fenomenului în ţara noastră, Ministerul Sănătăţii a lansat iniţiativa "Anul 2014 – an al copilului prematur" cu genericul "Şi eu am dreptul la viaţă".

Mai puţine naşteri premature

Iniţiativa vine după ce, în anul 2012, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat Raportul global de acţiuni în cazul naşterii premature. Astfel, activităţile incluse în Planul de acţiuni ale Ministerului Sănătăţii prevăd: fortificarea serviciului naţional de diagnostic şi supraveghere neonatală, fortificarea sistemului de referire a copiilor prematuri, realizarea măsurilor de educare şi suport pentru părinţi şi intensificarea cooperării internaţionale în domeniul dat.

Toate aceste activităţi vor contribui la prevenirea naşterilor premature, micşorarea morbidităţii, deficienţelor de dezvoltare şi a mortalităţii nou-născuţilor prematuri. Cauzele majore ale mortalităţii nou-născuţilor actualmente rămân prematuritatea şi malformaţiile congenitale.

Drama femeilor care-şi pierd copiii

Psihologii susţin că mamele care-şi pierd copiii de pe urma naşterilor premature reprezintă o adevărată dramă feminină: "În primul rând, o femeie se realizează, se defineşte atunci când devine mamă. În momentul în care îşi pierde micuţul, trăieşte un eşec personal peste care trece cu greu. Începe să se compare cu alte femei care sunt în stare să dea naştere unor copii sănătoşi, apare invidia şi răutatea faţă de alte cupluri. Simte că este nedreptăţită, pentru că, până la urmă, primordial în viaţa ei este maternitatea", explică Irina Novac, psiholog la Clinica de medicină estetică "Sancos". Aceasta mai afirmă că bărbaţii suportă mai uşor pierderea copiilor. "Ei se conectează la ceea ce este pozitiv, în timp ce femeia îşi deteriorează imaginea de sine", adaugă Novac.

Mortalitatea infantilă, de trei ori mai mare decât în Europa

Republica Moldova a atins înainte de termen ţintele finale pentru anul 2015 referitoare la reducerea mortalităţii infantile şi a mortalităţii copiilor sub 5 ani, stabilite în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Din momentul asumării angajamentelor în anul 2000, mortalitatea infantilă s-a micşorat de la 18,3 până la 9,3 cazuri la 1.000 de născuţi vii, iar mortalitatea copiilor sub 5 ani s-a diminuat de la 23,3 până la 11,9 decese la 1.000 de născuţi vii. ,,Succesele obţinute se datorează în mare parte eforturilor considerabile ale specialiştilor antrenaţi în prestarea asistenţei medicale mamelor şi copiilor, suportului financiar şi asistenţei tehnice acordate de partenerii de dezvoltare: Guvernul Elveţiei, Guvernul Japoniei, UNICEF, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Fundaţia Soros şi alţii", se arata într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii. Începând cu anul 2008, supravieţuirea copiilor cu greutatea corporală la naştere sub 1.000 de grame a crescut până la 50%, iar a celor cu greutatea sub 1.500 de grame până la 85%.

Nou-născuţi cu probleme

Potrivit datelor oferite de Ministerul Sănătăţii, ponderea prematurilor în mortalitatea perinatală din ţară reprezintă 67% (2013), iar invaliditatea neurologică din cauze perinatale constituie 50%. În prezent, dizabilităţile afectează circa 10% din copii, iar afecţiunile cronice se întâlnesc la circa 30% dintre ei. Din anul 2008, la Institutul Mamei şi Copilului a fost creat Serviciul republican de diagnostic şi supraveghere a nou-născutului. Anual, în Republica Moldova sunt înregistrate aproximativ 1.700 de naşteri premature, care preponderent sunt asistate în Centrul perinatal de nivelul 3 din cadrul Institutului Mamei şi Copilului (în jur de 500, inclusiv 200 cu greutatea sub 1.500 de grame) şi în Centrele perinatale de nivelul 2 din mun. Chişinău şi la spitalele raionale.